Deficitul bugetar al României s-a înjumătățit în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 14,23 miliarde de lei, echivalentul a 0,70% din Produsul Intern Brut. În aceeași perioadă, veniturile totale au crescut cu 15,7% comparativ cu anul precedent, atingând un nivel de 103,73 miliarde de lei, conform datelor anunțate de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Nazare: „O evoluție solidă a finanțelor publice”
Ministrul Finanțelor a subliniat performanța bugetară pozitivă de la începutul anului, într-o postare pe o rețea de socializare. Acesta a confirmat o tendință de consolidare a finanțelor publice, marcată de o reducere a deficitului și o creștere a colectării veniturilor. „Deficit la jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi infuzie de lichiditate în economie. Execuţia bugetară pe primele două luni din 2026 confirmă o evoluţie solidă a finanţelor publice”, a transmis Nazare.
Oficialul a oferit detalii concrete despre execuția bugetară. „Ministerul Finanţelor a publicat ieri cifrele execuţiei bugetare pentru primele două luni din an. Deficitul s-a redus la 0,7% din PIB (14,23 miliarde lei), comparativ cu 1,58% din PIB în aceeaşi perioadă din 2025, ceea ce marchează o scădere semnificativă, de 0,88 puncte procentuale. Colectăm mai bine: veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,7%, ajungând la 103,73 miliarde lei, susţinute în principal de colectarea TVA”, a adăugat ministrul.
Colectarea TVA, motorul principal al veniturilor
Creșterea veniturilor bugetare a fost susținută în principal de o colectare mai bună a Taxei pe Valoarea Adăugată. Datele oficiale arată o dinamică importantă la acest capitol. „Încasările nete din TVA au înregistrat 23,75 miliarde lei, în creştere cu 20,6% comparativ cu anul trecut. Dinamica a fost influenţată de accelerarea încasărilor brute din TVA, de 20,3% an/an, pe fondul creşterii performanţei de colectare”, se precizează în comunicatul Ministerului Finanțelor.
În același timp, restituirile de TVA au atins 7,22 de miliarde de lei. Potrivit lui Alexandru Nazare, această sumă a asigurat „o infuzie importantă de lichiditate în economie şi sprijinind investiţiile mediului privat”.
Cheltuieli optimizate și investiții susținute
Disciplina bugetară s-a consolidat și la capitolul cheltuieli, care au înregistrat o scădere. „Şi la capitolul cheltuieli datele indică o disciplină bugetară consolidată: cheltuielile totale au scăzut, atât în termeni nominali, cât şi ca pondere în PIB. Au fost menţinute priorităţile sociale şi investiţionale, în timp ce cheltuielile de personal şi cele cu bunuri şi servicii au fost optimizate”, a explicat ministrul Finanțelor.
În cifre concrete, cheltuielile totale au fost de 117,96 miliarde de lei, o scădere nominală de 1,6% față de primele două luni din 2025. Investițiile au rămas la un nivel ridicat, depășind 11 miliarde de lei în ianuarie și februarie. Finanțarea acestora a provenit în special din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce, în opinia ministrului, „reconfirmă angajamentul pentru dezvoltare şi modernizare”.
Creșteri la impozite, scăderi la accize
Pe lângă TVA, o creștere de 22,3% s-a înregistrat și la încasările din impozitul pe venit și salarii, care au totalizat 13,46 miliarde de lei. Această evoluție a fost determinată de un avans de 57,6% al încasărilor din impozitul pe dividende și de o creștere cu 8,7% a încasărilor din impozitul pe salarii, influențată de eliminarea unor facilități fiscale în construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
În contrast, veniturile din accize au însumat 6,90 miliarde de lei, o contracție de 0,9% an/an, cauzată de încasări mai mici din produsele din tutun. Scăderea a fost parțial compensată de o creștere de 13,8% la încasările din accizele pe produse energetice. O veste bună a venit de la Uniunea Europeană, ale cărei sume rambursate au totalizat 8,28 miliarde de lei, o majorare de 87,8% față de anul trecut.
Alexandru Nazare a concluzionat că „România continuă anul cu echilibru şi cu o abordare responsabilă asupra finanţelor publice”. Bugetul pentru anul 2026 este construit pe o prognoză de creștere economică de 1% și are o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB, adică 135,684 miliarde de lei.
