Premierul Ilie Bolojan a anunțat că România trebuie să adopte o nouă lege a salarizării unitare până în vară pentru a accesa peste 700 de milioane de euro din fondurile PNRR. Șeful guvernului dă asigurări că, în urma aplicării noii legi, niciun salariu din sectorul public nu va scădea.
Miza de 700 de milioane de euro din PNRR
Adoptarea noii legi a salarizării este un angajament pe care România și l-a asumat în fața Uniunii Europene, iar nerespectarea termenului limită ar duce la pierderea unei sume importante de bani. Premierul Ilie Bolojan a confirmat urgența situației și miza financiară. Toate partidele din coaliția de guvernare susțin adoptarea legii, considerată o condiție esențială pentru continuarea proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Ilie Bolojan a declarat: „România s-a angajat, pentru a accesa fondurile din PNRR, să vină cu o lege a salarizării unitare pe care trebuie să o aprobăm în această vară, pentru că de aprobarea acestei legi în Parlament depinde accesul României la peste 700 de milioane de euro.”
De ce este necesară o nouă lege a salarizării
Necesitatea acestei reforme legislative provine din inechitățile acumulate de-a lungul anilor în sistemul public de salarizare. Modificările succesive ale legilor au permis anumitor categorii de angajați să își mărească veniturile prin diverse mecanisme, precum introducerea de sporuri sau clase de salarizare suplimentare. Potrivit premierului, sporurile au deviat de la scopul lor inițial, acela de a compensa riscuri sau condiții speciale, devenind un instrument direct de creștere a salariilor.
Premierul a explicat contextul: „Deci, toate forțele care au fost în această coaliție sunt de acord că trebuie să avem această lege. Deci, aceasta este o condiționalitate pe care ne-am asumat-o. De ce este nevoie de această lege? Pentru că de la vechile legi ale salarizării, prin diverse tehnici, prin diferite măsuri, introducerea de sporuri, introducerea de clase de salarizare, includerea sporurilor în salariul de bază, cei care au putut în administrație și-au majorat salariile, iar acordarea de sporuri nu a mai fost o măsură de protecție față de un anumit risc, ci a devenit un instrument de creștere directă a salariilor. Și atunci, prin acest proiect de lege, pentru că am avut chiar ieri o întâlnire pe această temă, cu actualul ministru al Muncii, domnul Manole, care și-a dat demisia, și cu viitorul ministru al Muncii, domnul Pîslaru, de la Proiecte Europene, care trebuie să închidă acest proiect, am avut o primă analiză și sunt câteva probleme pe care trebuie să le discutăm foarte deschis.”
Niciun salariu nu va scădea. Cum se va face reechilibrarea
Scopul principal al noii legi este de a aduce echitate în sistemul de salarizare publică pe termen lung. Premierul Bolojan a subliniat că niciun angajat nu va suferi o diminuare a veniturilor totale, care includ salariul de bază și sporurile. Angajații care au în prezent câștiguri considerate mai mari decât ar fi normal conform noii grile vor rămâne la nivelul actual. În paralel, veniturile celorlalți angajați vor crește anual, până când diferențele se vor reduce treptat.
Ilie Bolojan a oferit asigurări clare: „Per total, aplicarea acestei legi a salarizării nu va scădea niciun salariu din sectorul public din România, ca să fiu cât se poate de clar. Niciun câștig total, niciun venit total, adică salarii plus sporuri. Logica este ca cei care astăzi au câștiguri mai mari decât ar trebui, ca urmare a ierarhizării profesiilor și funcțiilor din sectorul public, să rămână la câștigurile pe care le au, până când vor fi ajunși din urmă de cei ale căror câștiguri vor crește an de an, astfel încât în anii următori să existe o echitate.”
Limita de 8% din PIB și provocările bugetare
Implementarea reformei trebuie să respecte constrângerile bugetare asumate de România. Cheltuielile cu salariile din sectorul public au atins anul acesta aproximativ 166 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă puțin peste 8% din Produsul Intern Brut (PIB). Acesta este pragul maxim pe care țara nu îl poate depăși. Provocarea majoră este, așadar, crearea unui sistem salarial mai corect și unitar, protejarea veniturilor actuale și acordarea de majorări acolo unde este necesar, totul în limita bugetului strict de 8% din PIB. În perioada următoare vor avea loc negocieri intense în guvern și Parlament pentru finalizarea și adoptarea legii până la finalul verii.
