Jacki Ochoa a ales fertilizarea in vitro la 38 de ani pentru a nu pierde luni de incercari

Jacki Ochoa a ales fertilizarea in vitro la 38 de ani pentru a nu pierde luni de incercari

Jacki Ochoa, în vârstă de 38 de ani, și soțul ei au ales fertilizarea in vitro chiar dacă nu aveau probleme de fertilitate cunoscute. Decizia a venit din dorința de a evita luni de încercări naturale și de a merge direct spre o procedură medicală complexă.

Hotărârea a fost influențată de beneficiile de fertilitate oferite la locul de muncă. Ambii aveau astfel de beneficii prin angajatorii lor, iar acest detaliu a cântărit direct în alegerea de a nu amâna. În cazul lor, FIV nu a fost o ultimă soluție, ci o opțiune accesibilă mai repede tocmai datorită pachetului de la job.

Această alegere mută planificarea familială într-o zonă mai controlată, dar și mai apăsătoare emoțional. Timpul, acoperirea financiară și ideea de control au intrat în ecuație odată cu sprijinul oferit prin contractele de muncă.

Potrivit Lyla, tot mai multe companii mari, mai ales din SUA, au introdus în ultimii ani beneficii de fertilitate care pot acoperi proceduri precum FIV sau congelarea ovulelor. Pentru femeile care își gândesc maternitatea în paralel cu munca, asta poate schimba ordinea deciziilor, pentru că nu mai contează doar o problemă medicală, ci și disponibilitatea timpului și disponibilitatea de a trece prin procedură.

Momentul în care tratamentul a început acasă a adus însă multă anxietate. Jacki Ochoa a povestit că primele injecții au venit cu teamă și nesiguranță. Instrucțiunile i s-au părut greu de urmat, iar grija legată de posibilele bule de aer din seringă a amplificat tensiunea. Și-a desenat cercuri pe abdomen ca să știe unde să injecteze și unde să nu injecteze.

Autoarea a descris acel episod astfel: „Cum știm că amestecăm medicamentul corect? Ce se întâmplă dacă este o bulă de aer în ac? Ce se întâmplă dacă este o bulă de aer foarte mare? Stăteam acolo pe jumătate goală, cu cercuri desenate pe burtă pentru a marca unde să injectez și unde să nu injectez. Și exact când eram pe cale să-mi fac injecția pentru prima dată, soțul meu a scos un râs nervos. Mi-am pierdut cumpătul. Eram copleșită.”

Experiența a arătat că accesul mai rapid la tratament nu face parcursul mai ușor. Beneficiile de la job pot grăbi decizia, dar nu elimină încărcătura emoțională și dificultatea concretă a tratamentului. După primele injecții, urmează partea esențială pentru orice cuplu aflat într-o astfel de alegere: parcursul tratamentului și, în final, dacă acest prim pas spre FIV a dus sau nu la sarcina pe care și-o doreau.