Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a lansat un avertisment tranșant în cadrul conferinței The Economist. Finanțele publice ale României sunt sub presiune din cauza cheltuielilor bugetare ridicate. Ajustările fiscale sunt obligatorii pentru a menține stabilitatea economică a țării.
Economie rezilientă, dar cu vulnerabilități structurale
Prezent la eveniment, Mugur Isărescu a subliniat perspectiva Băncii Naționale asupra modului în care cadrul monetar este calibrat pentru a susține creșterea durabilă. „În calitate de guvernator al Băncii Centrale din România, poate că aşteptaţi de la mine să subliniez care este perspectiva Băncii Naţionale din România asupra acestor lucruri şi cum cadrul monetar este calibrat pentru a conserva stabilitatea, susţinând, si, creşterea durabilă. Economia românească este interconectată cu economiile sud-est europene şi avem eforturi continue în ultimii zece ani pentru a accelera convergenţa economiei româneşti cu celelalte economii la nivel european”, a declarat guvernatorul.
Deși economia națională a dat dovadă de rezistență în fața șocurilor recente, există probleme care necesită atenție. „totusi, este nevoie în continuare de măsuri pozitive şi de investiţii pentru a beneficia de pe urma oportunităţilor care se arată la orizont. În anii recenţi, economia noastră a arătat rezilienţă. Acest lucru este adevărat. si, situaţia finanţelor publice se loveşte de presiuni cauzate de cheltuielile bugetare ridicate. Creşterea este continuă într-un pas mai moderat, susţinută de investiţii, absorbţia fondurilor europene şi o piaţă a muncii încă robustă. În acelaşi timp, ne confruntăm cu vulnerabilităţi de ordin structural, un deficit de cont curent, dezechilibre fiscale şi sensibilitate la condiţiile financiare internaţionale”, a explicat oficialul BNR.
Riscuri externe majore – prețul energiei și conflictul din Orient
Pericolele nu vin doar din interior, ci și din contextul internațional. Conflictul din Orientul Mijlociu adaugă un nou strat de complexitate, punând presiuni tot mai mari pe prețurile la energie. Impactul ar putea fi unul serios pentru economie.
Mugur Isărescu a fost direct în această privință: „Conflictul din Orientul Mijlociu continuă să pună presiuni ridicate asupra preţurile energiei şi au ca prospect deteriorarea evoluţiilor economice. În cazul în care conflictul va continua, impactul său asupra economiei şi nu doar asupra economiei României ar putea să fie grav. În cazul nostru, în pofida acestui risc, ajustările fiscale trebuie să continue. Este adevărat, atunci când inflaţia creşte accelerat, puterea de cumpărare este erodată. Atunci creşte şi potenţialul crizelor, iar încrederea consumatorilor are de suferit”.
Rolul BNR – ancorarea inflației și menținerea încrederii
În acest peisaj plin de provocări, guvernatorul a subliniat poziția fermă a Băncii Centrale. Misiunea principală rămâne ancorarea așteptărilor inflaționiste și asigurarea unui climat de încredere pentru investitori, capitalul străin fiind foarte important.
„totusi, Banca Centrală a României ar trebui să menţină o poziţie fermă, astfel încât să ancoreze inflaţiile conform aşteptărilor. Deciziile noastre se fundamentează pe o analiză completă a situaţiei naţionale, a dezvoltării internaţionale şi a mai multor scenarii care să reflecte transparent politicile monetare din întâlnirile noastre. În paralel, poziţia externă a României şi soldul plăţilor susţin faptul că avem nevoie de o încredere constantă a investitorilor. Încercăm să ne păstrăm nivelul de rezerve internaţionale astfel încât să reprezinte un buffer esenţial care să acţioneze ca o ancoră de încredere alături de stabilitatea cursului de schimb al nostru, al leului, într-un regim flexibil”, a mai transmis guvernatorul BNR.
Diferența dintre incertitudine și instabilitate
Rolul Băncii Naționale a fost clarificat fără echivoc de către șeful instituției. Acesta a precizat că mandatul BNR nu este de a elimina complet incertitudinea din economie. Obiectivul este altul. Isărescu a explicat că este imposibil să elimini incertitudinea, dar rolul băncii este „să evite transformarea incertitudinii în instabilitate”.
