Tensiunile din Asia de Vest ating un nou punct critic, după ce Iranul a amenințat că va închide rutele comerciale cheie din regiune. Avertismentul vine ca răspuns la blocada impusă de Statele Unite porturilor iraniene. Washingtonul semnalează măsuri economice și mai dure, deși președintele Donald Trump susține că acest conflict s-ar putea apropia de final.
SUA între sancțiuni și diplomație
Casa Albă a clarificat miercuri că informațiile privind o solicitare formală a SUA pentru extinderea armistițiului nu sunt exacte. Cu toate acestea, oficialii americani au confirmat că discuțiile diplomatice cu Iranul sunt încă active, descriindu-le ca fiind „productive și în desfășurare”. În același timp, președintele Trump a declarat că războiul cu Iranul este aproape de final, cerând lumii să se pregătească pentru „două zile uimitoare”. Declarația a fost făcută în contextul vizitei la Teheran a șefului armatei pakistaneze, Asim Munir, pentru a media situația.
Tonul Departamentului Trezoreriei este însă diferit. Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a avertizat că Washingtonul este pregătit să crească presiunea economică asupra Iranului. Acesta a precizat că ar putea fi impuse sancțiuni secundare instituțiilor financiare, inclusiv celor din China, dacă se va descoperi că sprijină fluxurile financiare iraniene. Mai mult, navele de război ale marinei americane au avertizat deja navele comerciale din apropierea Iranului că ar putea fi abordate pentru a impune respectarea blocadei.
Replica Iranului
Răspunsul Teheranului a venit rapid. Conducerea militară a Iranului a avertizat că ar putea bloca complet exporturile și importurile prin Golful Persic, Marea Oman și Marea Roșie dacă blocada americană continuă. Pentru a-și susține amenințările, Iranul și-a îmbunătățit capacitățile de supraveghere. Un raport al Financial Times susține că Teheranul a obținut un satelit spion chinezesc, sporindu-și astfel abilitatea de a monitoriza și ținti bazele militare americane din regiune. Pe plan diplomatic, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, s-a întâlnit la Teheran cu șeful armatei pakistaneze, Asim Munir, apreciind eforturile Pakistanului de a sprijini dialogul.
Poziția Israelului și a aliaților regionali
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul și SUA împărtășesc „obiective identice” în conflictul cu Iranul. Potrivit acestuia, Statele Unite au informat constant Israelul despre discuțiile cu Teheranul. Ambele țări doresc eliminarea materialului îmbogățit al Iranului, oprirea programului său de îmbogățire și redeschiderea rutelor maritime. În paralel, Netanyahu a confirmat că forțele israeliene continuă loviturile țintite împotriva Hezbollah în sudul Libanului.
De cealaltă parte, o grupare armată libaneză a revendicat efectuarea a 39 de operațiuni în ultimele 24 de ore, vizând poziții, trupe și vehicule israeliene. Hezbollah a criticat decizia guvernului libanez de a purta discuții cu Israelul, numind-o „un păcat național”. Deputatul Hezbollah, Hassan Fadlallah, a afirmat că recenta întâlnire mediată de SUA între oficiali libanezi și israelieni nu reprezintă voința poporului libanez.
Impactul asupra pieței petrolului și a Indiei
Conflictul are deja efecte economice concrete. India urmează să crească importurile de gaz natural lichefiat și gaz petrolier lichefiat din SUA, explorând un acord pentru reactoare modulare mici. În același timp, aproximativ 4 milioane de barili de petrol iranian au ajuns în India, o premieră în ultimii șapte ani, cumpărătorii grăbindu-se să profite înainte de expirarea unei perioade de grație acordate de SUA. Deficitul comercial al Indiei s-a redus la 20,67 miliarde de dolari în martie, cu exporturi de 38,92 miliarde de dolari și importuri de 59,59 miliarde de dolari.
Pe piața energetică, prețurile au reacționat imediat la aceste tensiuni. Contractele futures pentru țițeiul Brent au scăzut cu 44 de cenți, sau 0,5%, ajungând la 94,49 dolari pe baril. Și țițeiul american West Texas Intermediate a înregistrat o scădere de 70 de cenți, sau 0,8%, până la 90,59 dolari pe baril.
