O eventuală criză politică aruncă România în fața unor riscuri economice majore, indiferent de scenariul aflat în discuție. Analiștii și mediul de afaceri avertizează că instabilitatea ar putea duce la retrogradarea ratingului de țară la „junk”, pierderea banilor din PNRR și ratarea aderării la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Miza principală este menținerea ratingului suveran al României. O retrogradare ar scumpi dramatic finanțarea statului și ar putea declanșa o criză similară celei din 2008.
Ratingul de țară, pe muchie de cuțit
Adrian Codirlașu, președintele CFA România, subliniază că stabilitatea este esențială, indiferent de cine se află la putere. Acesta atrage atenția că, în momente de instabilitate politică, leul a avut mereu de suferit, iar o abatere de la traiectoria actuală ar putea determina agențiile de rating să vină cu rectificări negative mai devreme decât cele programate pentru toamnă.
„Esențial este să ne păstrăm ratingul de țară, pentru că și criza din 2008 a început după ce am intrat în junk și tot pe fondul unor instabilități politice. Pentru asta trebuie să continuăm realizarea reformelor asumate, să continuăm reducerea deficitelor și, mai ales, a cheltuielilor publice, continuarea reformelor fiscale. Oricine ar fi la conducere, contează doar stabilitatea politică și menținerea ratringului”, a declarat Codirlașu.
Mediul de afaceri cere predictibilitate
Vocea oamenilor de afaceri este similară. Confederația Patronală Concordia, prin directorul executiv Paul Aparaschivei, cere o coaliție funcțională care să asigure predictibilitate. „Pe noi ne interesează să consolidăm competitivitatea României, într-un context global extrem de volatil, marcat de suprapunerea mai multor crize externe care ne impactează și pe noi”, arată acesta.
Pe masă se află miliarde de euro din PNRR, care trebuie absorbite până în luna iulie. „Vorbim de multe miliarde de euro doar în acest an, bani pe care nu avem voie să îi pierdem, pentru că de ei depind mai departe stabilitatea cadrului fiscal-bugetar și credibilitatea României pe termen mediu și lung”, spune Paul Aparaschivei.
Blocajul decizional este cel mai mare pericol
Obiectivele majore ale României pentru 2026, precum aderarea la OCDE și finalizarea reformelor PNRR, nu pot fi atinse fără un guvern stabil. Blocajul decizional reprezintă cel mai mare pericol în acest moment.
„Dacă reformele nu sunt duse la bun sfârșit pierdem bani; dacă pierdem bani, aceștia vor trebui puși acolo din altă parte. Atunci când o serie de condiții de bun-simț sunt îndeplinite, iar aici vorbim de predictibilitate, reformă fiscală credibilă, energie accesibilă și capacitate de execuție a investițiilor publice cu bani ieftini, precum sunt cei din PNRR sau fondurile nerambursabile, sentimentul investitorilor și încrederea consumatorilor se vor îmbunătăți, iar economia va intra pe o traiectorie de redresare reală. Concordia este aici să construiască punți și vom continua acest dialog cu toată responsabilitatea față de economia României”, a concluzionat directorul Concordia.
Lecția dureroasă din 2008 a costat 30 de miliarde de euro
Istoria recentă oferă o lecție costisitoare. În 2008, înainte ca agenția Standard & Poor’s (S&P) să retrogradeze România în categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții), contextul politic era marcat de o instabilitate masivă. Guvernul liberal condus de Călin Popescu-Tăriceanu funcționa ca unul minoritar după retragerea PDL din coaliție în 2007, având o capacitate redusă de a adopta reforme.
Tensiunile constante dintre premier și președintele de atunci, Traian Băsescu, au creat o imagine de haos la vârful statului. Anul 2008 a fost unul electoral, iar politicile populiste de creștere a salariilor și pensiilor au contribuit la creșterea deficitului bugetar, principalul motiv invocat de agențiile de rating pentru retrogradare. Factura crizei a fost de aproximativ 30 de miliarde de euro, bani care s-au evaporat din economia României. Criza a provocat o contracție severă a PIB-ului, blocaj financiar, prăbușirea sectorului imobiliar și o creștere explozivă a șomajului. România a ieșit oficial din recesiune abia la sfârșitul lunii septembrie 2010.
