Analiștii de la ING Bank estimează că inflația va atinge un vârf de aproximativ 11% în luna aprilie 2026, după ce în martie a urcat la 9,9%. În acest context, BCR și-a revizuit în creștere prognoza pentru finalul anului la 5,1%, pe fondul scumpirii petrolului cauzate de conflictul din Iran.
Vârf de 11% prognozat pentru luna aprilie
Datele publicate de Institutul Național de Statistică pentru luna martie au indicat o creștere a indicelui prețurilor de consum de la 9,3% la 9,9% de la an la an, depășind așteptările pieței. Perspectivele pe termen scurt nu sunt optimiste. Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank, anticipează o accelerare a scumpirilor. „Ne așteptăm ca inflația să depășească/să se mențină peste 10% în lunile următoare, atingând un nivel maxim în aprilie, de aproximativ 11%”, subliniază Tătaru. Această evoluție pune o presiune considerabilă pe Banca Națională și face improbabilă orice reducere a ratei dobânzii în acest an, consideră specialiștii ING.
BCR majorează prognoza de inflație la 5,1%
Nici economiștii de la BCR nu aduc vești mai bune. Deși cifra din martie a fost conformă cu așteptările lor, impactul conflictului din Iran asupra prețului petrolului i-a determinat să își recalculeze estimările. „Am revizuit în sens ascendent prognoza noastră privind inflația pentru sfârșitul anului 2026, de la 4,6% anterior la 5,1% față de aceeași perioadă a anului trecut. Ajustarea reflectă în principal impactul preconizat al creșterii prețurilor la combustibili în urma izbucnirii conflictului din Iran”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR. Acesta adaugă: „Continuăm să anticipăm o decelerare bruscă în cursul verii, odată ce majorările impozitelor indirecte și liberalizarea prețurilor la energie electrică vor ieși din baza statistică”. Scenariul de bază ia în calcul o temperare a prețului petrolului în a doua parte a anului, dar riscurile persistă. „Totusi, dacă șocul se dovedește a fi mai persistent, acesta ar putea determina o creștere a prognozei noastre privind inflația la sfârșitul anului 2026. Ca regulă generală, o creștere de 10% a prețurilor petrolului adaugă aproximativ 0,4 puncte procentuale la inflația de la sfârșitul anului, efectele de a doua rundă reprezentând aproximativ jumătate din aceasta”, precizează Dascălu.
Ce decizie va lua Banca Națională a României
Cu astfel de prognoze pe masă, o reducere a dobânzii cheie devine tot mai puțin probabilă în viitorul apropiat. Majorările de dobândă sunt considerate foarte puțin probabile, dar BNR ar putea fi nevoită să gestioneze mai strict lichiditatea din piață pentru a tempera presiunile asupra cursului de schimb. Ciprian Dascălu estimează când ar putea veni o relaxare a politicii monetare. „Având în vedere profilul inflației pe termen scurt orientat în sus, ne așteptăm ca BNR să ia în considerare eventuale reduceri de dobândă cel mai devreme la ultima ședință a anului, programată pentru noiembrie, care va fi însoțită de o prognoză actualizată. Pe lângă o evaluare mai bună a amplitudinii șocului energetic și a eficacității măsurilor de compensare adoptate de guvern, BNR va urmări probabil mișcările și așteptările BCE”, explică economistul șef al BCR.
Cifrele din spatele scumpirilor din martie
Dincolo de prognoze, cifrele concrete din martie arată o imagine complexă a scumpirilor. Inflația de bază CORE2 ajustată, indicatorul urmărit atent de BNR, a scăzut marginal de la 8,3% la 8,2%. În termeni lunari, prețurile de consum au urcat cu 0,78%. Pe categorii, alimentele s-au scumpit cu 0,58% față de luna precedentă, în special legumele și carnea. Mărfurile nealimentare au înregistrat un salt de 1,00%, creștere susținută de prețurile la combustibili, iar serviciile au crescut cu 0,60%. Guvernul a intervenit prin prelungirea plafonării prețului la gazele naturale pentru consumatorii casnici până în aprilie 2027 și a introdus măsuri pentru a limita șocul prețurilor la combustibili.
