Premierul Ilie Bolojan a clarificat duminică seară, 19 aprilie 2026, metafora „șobolanilor din cămară”, explicând că aceasta se referă la parazitarea sistemică a bugetelor publice de către grupuri de interese din companiile de stat. Șeful Executivului a detaliat strategia de a lista pachete minoritare de acțiuni, respingând acuzațiile privind o vânzare integrală a acestor companii.
Reflectoarele pe paraziții din stat
Într-o intervenție televizată, Ilie Bolojan a subliniat că afirmația sa viza zone din aparatul de stat care sunt parazitate sistemic. Fenomenul a devenit vizibil odată ce au fost puse „reflectoarele” pe activitatea acestora. Premierul susține că măsurile luate au blocat continuarea acestei parazitări a bugetelor publice, generând nemulțumiri extinse, deoarece persoanele vizate beneficiau de susținere politică.
„Mă refeream la zone din statul român care sunt parazitate sistemic, pentru că am pus reflectoarele pe ele. Pentru că am luat măsuri, nu mai pot continua această parazitare, practic, a bugetelor publice, ceea ce, cu siguranță, a deranjat peste tot. Și cei care erau acolo, să nu vă imaginați că nu aveau niște susțineri politice sau nu i-a propus cineva dintr-un partid sau din altul. Eu nu-mi permit să arunc cu noroi într-un partid sau în altul, pentru că-i știu pe mulți oameni din toate partidele, de la consilieri locali, primari, parlamentari, care sunt de bună credință. Dar, dacă m-ați întrebat de cei din PSD, eu nu știu dacă ei sunt conștienți mâine de faptul că tot ce li se spune legat de deficiențele guvernamentale sunt lucruri care nu corespund realității”, a declarat Ilie Bolojan.
Vânzare sau transparentizare?
Premierul a catalogat drept „o nouă minciună” teoria vehiculată în spațiul public despre vânzarea companiilor de stat. Strategia Guvernului nu implică vânzarea integrală, ci listarea unor pachete minoritare de acțiuni. Această mișcare aduce avantaje în administrare, deoarece prezența unui acționar privat minoritar garantează transparența și împiedică managementul „în subteran”, în timp ce statul român păstrează decizia majoritară.
„Gândiți-vă, de exemplu, că zilele astea a apărut o teorie legată de vânzarea companiilor și s-au făcut niște valuri pe tema asta. O nouă minciună care a fost vânturată în spațiul public, pentru că aici nu e vorba de vânzarea unei companii, ci de vânzarea unor acțiuni, a unor pachete minoritare, care înseamnă niște avantaje importante pentru administrarea acelei companii. În primul rând, vânzându-se niște acțiuni minoritare, intră un acționar privat care, cu siguranță, asigură transparența și o mai bună administrare a companiei, dar decizia majoritară rămâne la stat, iar administrarea nu mai poate fi făcută în subteran. Asta înseamnă că i se stabilește valoarea de piață corectă a companiei, pentru că, fiind listată, durează jumătate de an stabilirea valorii acțiunii. Va fi o evaluare care se derulează pe mai multe luni de zile și abia după aceea se poate pune problema vânzării unui pachet. Nu, toate aceste lucruri au fost prevăzute în programul de guvernare, toate aceste lucruri au fost discutate în mai multe ședințe, au trecut prin ședința de guvern, cu toți reprezentanții PSD la toate aceste ședințe, și este o propunere care a fost, practic, asumată”, a adăugat premierul.
Exemple de „prostie sau de ticăloșie”
Pentru a ilustra situația, șeful Guvernului a oferit exemplul EximBank. Instituția ar fi ales să subînchirieze un sediu printr-un intermediar privat, deși putea obține un preț de trei ori mai mic direct de la proprietar. În cazul Transelectrica, Bolojan a afirmat că ocuparea abuzivă a sistemelor poate fi atribuită „prostiei sau a ticăloșiei”. Premierul a confirmat că a sesizat organele de anchetă în cazurile unde a identificat posibile fapte penale.
„Dar vedeți, o informație corectă și o decizie corectă, care nu înseamnă devalizarea companiilor, ci buna lor administrare și atragerea de capital din fondurile de pensii, din bugetele românilor în aceste companii, pentru a se dezvolta în continuare. Deci, o nouă minciună, așa cum a fost folosită pe tot parcursul acestei perioade: tehnica de a participa la discuții, de a stabili de comun acord ceea ce se întâmplă acolo, iar în spațiul public comunicarea unor date total eronate. Sunt lucruri care depind de guvern pentru a fi rezolvate, iar unele de parchete. Avem EximBank, care și-a subînchiriat sediul de la un intermediar privat decât să îl închirieze cu o sumă de trei ori mai mică de la un privat. Am sesizat asta. Am sesizat unde lucrurile unde au avut o conotație penală. La Transelectrica, când ocupi toate sistemele, nu e neapărat de natură penală. Ține de prostie sau de ticăloșie. Ei probabil nu au făcut-o gratuit, însă nu e problema guvernului să intervină când lucrurile au o conotație penală. Guvernul are rolul să curețe locurile încât să nu mai există pierderi cronice, însă în condițiile în care unii dintre ei au ajuns cu contracte de management în care au doar drepturi nu poți să corectezi lucrurile de pe o zi pe alta”, a adăugat Ilie Bolojan.
Reforme cu frâna de mână și replica PSD
Premierul a recunoscut că reformele administrative au fost adesea obstrucționate, fiind nevoit să lucreze „cu frâna de mână trasă”. Acesta a subliniat că progresele ar fi fost imposibile fără o voință politică puternică.
„Unde am văzut că lucrurile nu sunt în regulă am controlat, am încercat să iau măsuri. Aici ține de o voință generală de a face lucrurile. În această perioadă, de foarte multe ori, când am vrut să facem reforme serioase, cum ar fi reforma din administrație, a fost obstrucționată. Lucruri pe care le puteam face mult mai repede am ajuns să le facem cu frâna de mână trasă. Dacă nu aveam o voință puternică unde am fi fost? Dacă nu reducem cheltuielile și nu facem ordine, indiferent cine va fi premier, să nu ne imaginăm cu există resurse enorme. Jucăm foarte strâns ca țară. Dacă ar fi putut să facă ceva mai mult ar fi propus în interiorul coaliției sau ar fi spus de mai multe zile. Dar în afară de a dinamita o coaliție nu am auzit altceva”, a încheiat Ilie Bolojan.
În replică, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a cerut dovezi concrete și a întrebat câte plângeri oficiale a depus premierul la DNA dacă a identificat nereguli. El a acuzat că premierul vinde companiile profitabile și că declarațiile sunt doar o strategie de imagine.
„Dacă ai găsit „șobolani”, câte plângeri ai făcut? La DNA, la instituțiile statului? Dacă ai găsit scurgeri la bugetul de stat, de ce n-ai ieșit să le spui public? Cine fură? Dacă tot așa se întâmplă lucrurile, de ce te-ai gândit ca pe ultimele sute de metri să vinzi companiile profitabile? Tu, practic, vinzi toată cămara aia în care zici că ai găsit șobolani, dai cămara cu totul… E pură imagine ce s-a întâmplat, o construcție, de ce n-a mers, de ce n-a mers să zică că a găsit șobolanul X, Y, Z. E doar PR, unii pot să mai creadă astfel de abordări”, a declarat Sorin Grindeanu.
