Premierul Ilie Bolojan a transmis un avertisment ferm privind securitatea europeană în cadrul unei mese rotunde organizate de The Economist. Acesta a subliniat că frontiera estică a Uniunii Europene trebuie să devină mult mai puternică, motivând că „nu putem să avem încredere în comportamentul Rusiei”. Soluția propusă este o combinație de măsuri militare și economice.
Prezent la evenimentul „Următorul salt al Europei de Sud-Est”, șeful Guvernului a insistat asupra importanței strategice a acestei zone, pe care o consideră prioritară în fața altor provocări, precum migrația ilegală din Marea Mediterană.
O frontieră strategică de la Baltica la Marea Neagră
Ilie Bolojan a argumentat că flancul estic al Uniunii Europene este și va rămâne cel mai important în anii ce vor urma. „Frontiera de Est a Uniunii Europene va rămâne pentru mulţi ani şi este şi astăzi cea mai importantă frontieră a Uniunii. Sigur, şi celelalte frontiere sunt importante, avem probleme în zona Mediteranei, cu componenta de migraţie ilegală, dar, din punct de vedere strategic, din toate punctele de vedere, economic, militar şi de apărare, această frontieră, de la Baltică până la Marea Neagră, este cea mai importantă, în următorii ani”, a declarat premierul.
Motivația din spatele acestei urgențe este legată direct de acțiunile Moscovei și de conflictul din Ucraina. „Pentru că nu putem să avem încredere că în anii următori comportamentul Rusiei va redeveni predictibil, după ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani. Trebuie să ne gândim ce înseamnă o zonă de instabilitate în Ucraina în următorii ani pentru siguranţa Europei şi, din acest punct de vedere, consider că Frontiera de Est trebuie să fie mai puternică, mai întărită în anii următori. O Frontieră de Est poate fi mai întărită dacă este o combinaţie dintre o întărire de securitate militară şi economică, pentru că una fără alta nu funcţionează”, a continuat Bolojan.
Securitate militară și economică, mână în mână
Viziunea prezentată de oficialul român conectează direct securitatea de prosperitatea economică. Fără un mediu sigur, investițiile masive nu vor apărea, ceea ce împiedică dezvoltarea și, implicit, capacitatea de apărare a unei regiuni. „Nicio zonă care nu are o anumită siguranţă nu va beneficia de investiţii masive care să genereze siguranţă şi prosperitate pentru locuitorii ei”, a adăugat Bolojan.
O apărare eficientă nu se bazează exclusiv pe armată. Este nevoie de o infrastructură solidă, atât civilă, cât și militară, dar și de o bază industrială capabilă să susțină efortul defensiv. „Nicio zonă care nu are o infrastructură corespunzătoare, o combinaţie de infrastructură civilă şi militară, care nu are o industrie minimal dezvoltată, care să asigure o portanţă pentru apărare, nu poate fi apărată în mod sigur. Din punctul acesta de vedere, combinaţia de dezvoltare economică şi de întărire a apărării este cea mai sigură cale pentru ca Frontiera de Est să fie una mai puternică”, a punctat premierul.
Extinderea UE, motor de competitivitate
Un alt pilon important al strategiei de întărire, conform lui Ilie Bolojan, este continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene. Acesta a argumentat că extinderea a contribuit direct la creșterea competitivității blocului comunitar. „Sigur, competitivitatea nu depinde doar de extindere, depinde de foarte mulţi factori care au fost descrişi de premieri, de specialişti, dar partea de extindere a susţinut în toţi aceşti ani competitivitatea”, a menționat el.
Premierul a oferit și exemple concrete, referindu-se la piețe mai mari, la forța de muncă și la extinderea lanțurilor valorice industriale. „Dacă ne gândim la pieţe extinse, dacă ne gândim la consumatori, la forţă de muncă, la extinderea lanţurilor valorice ale industriei europene, acest lucru a făcut ca aceste lanţuri valorice să rămână competitive în toţi aceşti ani şi ceea ce s-a întâmplat de exemplu în industria auto, în alte industrii care şi-au extins lanţurile de producţie în Europa de Est odată cu extinderea Uniunii a contribuit la susţinerea competitivităţii Uniunii Europene”.
Deficitul de bună guvernare, o problemă istorică
Referindu-se la decalajele dintre vestul și estul continentului, premierul a identificat o cauză principală dincolo de contextul istoric: un deficit de bună guvernare. Aderarea la Uniunea Europeană a acționat ca un catalizator pentru reforme în țările candidate. „Toate ţările care au intrat în Uniunea Europeană doar prin practicile de bună guvernare, doar prin regulile Uniunii Europene au cunoscut, indiferent de coloraturi politice sau de cicluri de guvernare, o îmbunătăţire a calităţii guvernării care a stimulat dezvoltarea economică, care a îmbunătăţit calitatea vieţii şi care a crescut standardele oamenilor”, a spus acesta.
România este un exemplu elocvent în acest sens, a subliniat Bolojan. „România este un astfel de exemplu care şi-a îmbunătăţit mult calitatea vieţii, indicatorii, produsul intern brut, zona de convergenţă de la aderarea la Uniune din 2007 şi până astăzi şi acest lucru cred că este general valabil şi pentru ţările în care s-ar putea extinde Uniunea”. În final, el a argumentat că extinderea nu trebuie văzută ca o simplă cheltuială, ci ca o investiție strategică. „Cred că extinderea Uniunii nu este doar un act de generozitate, aşa cum s-ar putea interpreta dintr-o anumită perspectivă, ci este o decizie strategică importantă pe care noi o susţinem. Cred că nu este doar o cheltuială, aşa cum s-ar putea înregistra într-o formulă contabilă simplistă, ci este o investiţie în dezvoltarea UE în anii următori şi un pas important pentru competitivitate, pentru o zonă sigură în această parte de lume, pentru pieţe mai mari şi pentru o Uniune Europeană mai puternică”.
