Havana a reacționat ferm la informațiile conform cărora Statele Unite pregătesc un plan pentru înlăturarea președintelui Miguel Diaz-Canel. Oficialii cubanezi au transmis că mandatul liderului de la Havana și sistemul politic al țării nu sunt subiecte de negociere cu Washingtonul. Mesajul vine în contextul în care presa americană a dezvăluit existența unui presupus acord economic ce ar include o „ieșire de urgență” pentru Diaz-Canel.
Sistemul politic nu este de negociat
Răspunsul Cubei a fost direct și fără echivoc, venit prin intermediul viceministrului de Externe, Carlos Fernandez de Cossio. Acesta a clarificat poziția guvernului într-o conferință de presă. „Pot confirma categoric că sistemul politic al Cubei nu este supus negocierilor și, fireste, nici președintele, nici funcția vreunui oficial din Cuba nu fac obiectul negocierilor cu Statele Unite”, a declarat oficialul. Informațiile au apărut inițial în publicații precum USA Today și New York Times, care au citat surse familiarizate cu discuțiile purtate în cadrul administrației Trump.
Planul american și precedentul Venezuela
Potrivit rapoartelor, administrația Trump ar fi încercat să-l îndepărteze pe Diaz-Canel de la putere cu doi ani înainte de expirarea mandatului său de președinte. Planul prevedea și încheierea mandatului său de lider al Partidului Comunist cu cinci ani mai devreme. Un detaliu important menționat în ambele publicații este că planul nu ar afecta familia foștilor președinți Fidel și Raul Castro, acesta din urmă, la 94 de ani, rămânând o figură influentă. Scenariul este asemănător cu situația din Venezuela, unde Statele Unite l-au destituit pe președintele Nicolas Maduro pe 3 ianuarie, dar au cooperat ulterior cu președintele interimar Delcy Rodriguez, fostul său vicepreședinte.
Cuba se pregătește pentru o posibilă agresiune
Tonul la Havana a devenit mai ferm, președintele Miguel Diaz-Canel, în vârstă de 65 de ani, avertizând că țara se pregătește pentru orice scenariu. „Nu stăm cu mâinile în sân. În primul rând, recunoaștem că ar putea exista o agresiune împotriva Cubei”, a spus Diaz-Canel unui grup de activiști străini. Pe rețelele sociale, mesajul său a fost și mai tranșant: „orice agresor extern se va confrunta cu o rezistență de neînvins”. Temerile privind o posibilă agresiune militară au fost confirmate și de viceministrul de Cossio într-un interviu pentru NBC. „Armata noastră este mereu pregătită”, a afirmat el. „De fapt, ea se pregăteşte zilele acestea pentru posibilitatea unei agresiuni militare. Privind la ceea ce se întâmplă în lume, am fi naivi să nu o facem”. Totuși, oficialul a lăsat o ușă deschisă dialogului. „Totuşi, sperăm că nu se va întâmpla. Nu vedem de ce s-ar întâmpla, cum s-ar putea justifica? (…) Cuba nu doreşte un conflict cu SUA. Avem nevoia şi dreptul de a ne proteja. Dar suntem pregătiţi să ne aşezăm la masă pentru a discuta”.
Discuții complexe și pretenții vechi
Deși Carlos Fernandez de Cossio a confirmat că au fost inițiate discuții cu guvernul american, a refuzat să ofere detalii despre locația sau calendarul acestora. Agenda include subiecte complicate, printre care despăgubirile economice solicitate de ambele țări de zeci de ani. Cuba are pretenții pentru daunele cauzate de embargoul american, în timp ce Statele Unite gestionează 5.913 de cereri din partea unor cetățeni americani ale căror proprietăți au fost naționalizate în Cuba după revoluția din 1959. „Acestea sunt chestiuni foarte complexe care pot fi discutate, dar necesită dialog”, a spus de Cossio. „Ele necesită o discuție la masa negocierilor și sunt chestiuni legitime.” În prezent, autoritatea în Cuba este distribuită între liderii Partidului Comunist, alți oficiali guvernamentali și forțele armate, o structură diferită față de concentrarea puterii din perioada Castro, care a durat de la revoluția din 1959 până la începutul mandatului lui Diaz-Canel în 2018.
