Guvernul a decis reducerea accizei la motorină cu 30 de bani pe litru, o măsură implementată printr-o ordonanță de urgență. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că scăderea de 11% a taxei va genera un efort bugetar lunar de aproximativ 200 de milioane de lei.
Contextul global și limitele bugetare
Măsurile vin pe fondul crizei provocate de războiul din Orientul Mijlociu, ale cărei efecte se resimt puternic în economie. Premierul Ilie Bolojan a subliniat că „aceste efecte se manifestă în special prin creşterea preţurilor la combustibili, la îngrăşăminte pentru agricultură şi prin rate ale dobânzilor mai mari.” Perspectivele nu sunt optimiste dacă tensiunile internaționale persistă. „Dacă se prelungeşte conflictul, creşterea economică va fi mai mică peste tot în lume, iar inflaţia va creşte la nivel global. Toate ţările din economia globală vor fi afectate, iar România nu poate fi o excepţie. Nu putem anula aceste efecte, ci putem doar să limităm costurile în limita posibilităţilor pe care le avem”, a precizat șeful Executivului. Posibilitățile sunt însă limitate de situația financiară a țării. Bolojan a fost tranșant în această privință: „Acţionăm în limita posibilităţilor pe care le avem, ca urmare a deficitelor bugetare foarte mari din anii trecuţi şi a constrângerilor din prezent.”
Sprijin pentru transportatori și agricultori
Înainte de a interveni direct asupra prețului la pompă, Guvernul a implementat măsuri punctuale pentru sectoarele economice cele mai afectate. Transportatorii au primit un sprijin consistent. „Ce am făcut? În martie, pentru transportatori, am crescut, la aproape o treime, acciza care le va fi rambursată anul acesta. Pentru buget, înseamnă un efort de peste 600 de milioane de lei în acest an. De săptămâna viitoare vom începe plăţile pentru motorina achiziţionată în ultimul trimestru al anului trecut. Am luat măsuri şi pentru urgentarea decontărilor. Susţinerea acestui sector are efecte asupra întregii economii, preţul final al oricărui produs fiind influenţat de costul transportului”, a detaliat Bolojan. Nici agricultorii nu au fost ocoliți de măsurile de sprijin. Pentru aceștia, s-a prelungit schema de rambursare a accizei în valoare de 2,7 lei pe litru. „Asta înseamnă un efort bugetar de peste 1,5 miliarde lei anul acesta, din care peste 500 de milioane reprezintă plăţi pentru ultimele luni ale anului trecut”, a explicat premierul.
Reducerea de 30 de bani și noua taxă de solidaritate
Măsura cu impact direct pentru toți șoferii a fost oficializată vineri, printr-o ordonanță de urgență. „Asta înseamnă un preţ mai mic la pompă de săptămâna viitoare, de marţi. Nu este o reducere mare, dar este ceea ce ne permitem acum. La un consum de aproape 700 de milioane de litri lunar, asta înseamnă un efort bugetar de aproximativ 200 de milioane lunar”, a declarat premierul Bolojan. Decizia de a reduce acciza doar pentru motorină a fost argumentată prin structura consumului și prin impactul economic. „În România, consumul de motorină reprezintă peste 75% din consumul total de combustibil, benzina reprezentând sub 25%. În plus, la motorină creşterile de preţ au fost duble faţă de cele de la benzină. si, costul motorinei afectează preţul transportului de mărfuri şi de călători, costul pentru funcţionarea maşinilor şi utilajelor grele din construcţii şi industrie, preţurile din economie, în general, şi, implicit, costul vieţii”, a explicat Ilie Bolojan. În paralel, Guvernul a introdus o supraimpozitare a profiturilor companiilor care exploatează țiței românesc, sub forma unei taxe de solidaritate. „Sumele ce vor fi încasate vor acoperi parţial reducerile de accize pe care le-am acordat. Cei care profită, prin preţurile mai mari ale petrolului, de consecinţele războiului trebuie să-şi aducă contribuţia la reducerea poverii asupra cetăţenilor. Din această taxă de solidaritate, conform estimărilor Finanţelor, ar urma să se încaseze între 90 şi 100 de milioane lei lunar, în funcţie de preţurile ţiţeiului.” O altă măsură a vizat limitarea speculei. „Am limitat adaosul comercial în lunile următoare la nivelul mediu al anului trecut, în sectorul combustibililor, pentru a evita creşterea speculativă a preţurilor. Asta a însemnat în principal un efect de limitare a creşterilor de preţuri la combustibili pe zona de rafinare”, a adăugat premierul.
Cine profită de prețurile mari? Răspunsul Guvernului
Premierul a respins ferm acuzațiile conform cărora statul ar beneficia de pe urma scumpirilor la carburanți. „Guvernul nu are niciun beneficiu de pe urma creşterii preţurilor la carburanţi. Dimpotrivă.” Explicația sa se bazează pe cifre concrete. „Veniturile fiscale suplimentare generate de creşterea preţurilor sunt mult mai mici decât costul crizei pentru finanţele publice. Din estimările Finanţelor, într-o lună s-ar încasa suplimentar din creşterea veniturilor din TVA între 100 şi 110 milioane lei, la un preţ mediu al carburanţilor de 10-10,2 lei. Asta pentru că sub jumătate din vânzările de carburanţi se fac către persoanele fizice, iar peste jumătate se fac către firme care deduc TVA-ul”, a afirmat Ilie Bolojan. Chiar și cu noile taxe, veniturile nu acoperă cheltuielile. „Chiar dacă adăugăm şi veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm”. Pe lângă costurile directe, există și costuri indirecte semnificative pentru bugetul de stat. Creșterea generalizată a prețurilor duce la o frânare a consumului și, implicit, a creșterii economice, ceea ce afectează veniturile bugetare. „În plus, apare un cost suplimentar pentru stat ca urmare a creşterii ratei dobânzilor; de la începutul crizei, dobânzile la datoria publică au crescut cu până la 1 punct procentual. Dacă perioada de instabilitate se prelungeşte, costurile cu dobânzile pot creşte mare, afectând echilibrul bugetar”, a încheiat premierul.
