Guvernul a adoptat două ordonanțe de urgență pentru a prelua datoriile companiilor considerate strategice. Măsura, anunțată pe 16 aprilie 2026, introduce un mecanism prin care statul va gestiona creanțele acestor firme prin intermediul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), care va fi reorganizată.
Noul mecanism de salvare a firmelor cheie
Executivul a aprobat un pachet legislativ care include două ordonanțe de urgență menite să schimbe modul de gestionare a datoriilor. Prima ordonanță stabilește cadrul legal pentru preluarea datoriilor restante ale unor companii strategice. A doua ordonanță vizează reorganizarea instituției care va administra aceste operațiuni. Obiectivul principal este consolidarea controlului statului asupra intereselor economice majore ale țării, pentru a evita falimentul unor firme esențiale. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a explicat scopul măsurii. „Este foarte important ca pe viitor statul român să-și poată urmări cu mai multă atenție și mai multă eficiență interesele strategice”, a declarat Ioana Dogioiu la finalul ședinței de Guvern.
Ce datorii pot fi preluate și rolul AAAS
Noua legislație nu implică o preluare automată a tuturor datoriilor. Procesul se va desfășura punctual, prin hotărâri de Guvern specifice pentru fiecare companie în parte. Măsura se aplică atât companiilor de stat, cât și celor private, cu condiția ca acestea din urmă să aibă capital majoritar sau integral privat și să fie declarate oficial de interes strategic. Sunt vizate obligațiile bugetare restante, precum taxe, impozite, contribuții sociale și amenzi, inclusiv dobânzile și penalitățile aferente. Ordonanța de Urgență detaliază tipurile de creanțe care pot fi preluate. „Fac obiectul preluării de către AAAS creanţele bugetare, respectiv impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri ale bugetului general consolidat, inclusiv accesorii, administrate de ANAF, precum şi alte creanţe aflate în administrarea unor instituţii ale statului sau a unor instituţii de credit cu capital majoritar de stat asupra unor societăţi cu capital integral sau majoritar privat declarate ca fiind de interes strategic sau societăţi cu capital majoritar sau integral de stat”, se arată în textul actului normativ.
Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), aflată în subordinea Ministerului Economiei, va avea un rol central. Instituția va prelua creanțele de la ANAF sau de la bănci de stat, precum EximBank, și le va administra în mod centralizat. AAAS va primi titlurile executorii și documentația necesară recuperării datoriilor prin protocoale de predare-preluare. Astfel, autoritatea devine principalul instrument al statului pentru a preveni executarea silită sau intrarea în faliment a companiilor strategice.
Intervenție temporară, nu naționalizare mascată
Reprezentanții statului insistă că măsura este un mecanism temporar de sprijin și nu trebuie interpretată ca o formă de naționalizare. Președintele AAAS, Daniel Geantă, a oferit clarificări privind intenția Guvernului. „Vorbim aici de cadrul general în care poate acţiona AAAS, pe modelul Romaero. În condiţiile în care mai există companii strategice cu datorii la ANAF sau la Eximbank care sunt direct impactate de acest context internaţional foarte dificil, aceste creanţe pot fi preluate de noi, cu scopul ca aceste întreprinderi să-şi poată continua activitatea, să plătească salarii, să nu intre în faliment”, a explicat Geantă. Acesta a adăugat că intervenția statului este menită să ofere o „gură de oxigen” companiilor afectate de contextul economic actual.
Cine sunt companiile strategice vizate
Lista companiilor considerate strategice include entități din domenii cheie pentru economia națională. Printre acestea se numără firme din energie, transporturi, apărare, resurse minerale, servicii publice și infrastructură portuară. Exemple concrete de companii de stat care ar putea beneficia de acest mecanism sunt CFR, Poșta Română, TAROM, Salrom și Portul Constanța. Pe lângă firmele de stat, sunt vizate și companii private. Un exemplu este Azomureș, un producător de îngrășăminte chimice afectat de creșterea prețului la gaze. Surse din piață indică faptul că și Liberty Galați ar putea fi inclusă în categoria companiilor strategice, având în vedere rolul său în industria de apărare și datoriile semnificative acumulate.
Context economic și semne de întrebare
Măsura a fost adoptată într-un context economic complicat, în care numeroase companii importante se confruntă cu dificultăți financiare și datorii mari. Prin acest mecanism, Guvernul încearcă să evite situațiile paradoxale în care firme strategice ajung să fie executate silit chiar de către alte instituții ale statului, precum ANAF sau băncile cu capital majoritar public. Noua abordare ar putea oferi companiilor vizate timpul necesar pentru restructurare și stabilizare financiară. Totuși, inițiativa ridică și întrebări legate de impactul pe care îl va avea asupra bugetului de stat și de eficiența pe termen lung a unei astfel de intervenții.
