Moneda unică europeană a depășit pragul psihologic de 5,1 lei pe piața interbancară, un nivel anticipat de toți actorii economici. Această evoluție vine în contextul unei crize politice prelungite și a incertitudinilor privind reducerea deficitelor bugetare. Se așteaptă ca acest prag să fie oficializat în curând și de Banca Națională a României.
Prognozele analiștilor indică o depreciere continuă
Depășirea pragului de 5,1 lei a venit mai repede decât anticipau mulți specialiști, iar perspectivele pe termen scurt și mediu nu indică o îmbunătățire. Un raport recent al CFA privind indicele de încredere în economie arată o continuare a deprecierii leului. Analiștii sunt tranșanți în evaluarea lor.
„În ceea ce privește cursul de schimb EUR/RON, aproximativ 86% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar 14% o stagnare. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,1303 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului EUR/RON anticipat este de 5,1644 lei pentru un euro”, notează aceștia în document.
Contextul istoric al cursului de schimb
Pentru a înțelege mai bine situația actuală, este utilă o privire asupra evoluțiilor recente. Cursul BNR euro/leu nu a mai depășit nivelul de 5,10 lei din data de 16 mai 2025, când BNR a anunțat o referință de 5,1033 lei/euro, după trei zile consecutive peste acest prag. Cel mai mare nivel din istorie pentru euro la cursul BNR a fost înregistrat pe 8 mai 2025, când Banca Națională a României a anunțat o referință de 5,1222 lei/euro.
Cauzele deprecierii leului
Factorul principal care a condus la această depreciere accelerată este instabilitatea politică. Recordul absolut a fost atins într-un context politic volatil, în perioada alegerilor prezidențiale în care Nicușor Dan și George Simion au intrat în turul al doilea, după anularea primului tur din noiembrie 2024. Aceeași instabilitate politică pune presiune pe leu și în prezent.
Incertitudinea actuală, prelungirea crizei guvernamentale și lipsa unui plan clar de reducere a deficitelor alimentează neîncrederea investitorilor și, implicit, slăbiciunea monedei naționale. Pentru antreprenori și investitori, această volatilitate se traduce în costuri mai mari la importuri și o predictibilitate redusă pentru planurile de afaceri.
