Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a lansat o declarație tranșantă privind conflictul din Orientul Mijlociu, afirmând că America este marele perdant. Analiza sa vine în contextul în care peste 200 de nave au rămas blocate în Golful Persic după închiderea Strâmtorii Ormuz, iar un armistițiu de două săptămâni a fost convenit pentru a debloca situația.
O lovitură previzibilă, dar neprevăzută
Întrebat despre evoluția piețelor, Eugen Rădulescu a subliniat incertitudinea generală, menționând că mizele reale ale conflictului inițiat de Israel și Statele Unite rămân neclare. El consideră blocarea Strâmtorii Ormuz o consecință neașteptată pentru strategii militari, deși era o mișcare logică din partea Iranului. „Din păcate, nu știm care sunt așteptările. În momentul de față, singurul lucru pe care îl știm este că nu știm nimic. Tot acest război care a pornit fără să știm exact de ce anume, care au fost obiectivele urmărite de Israel și de Statele Unite, pentru că ordinea cam aceasta a fost, Israel și Statele Unite, iar rezultatele se văd în faptul că, pe lângă celelalte chestiuni de ordin militar, strategic și așa mai departe, închiderea Strâmtorii Ormuz a fost o lovitură pe care nimeni nu o prevedea.”
Consilierul BNR se arată surprins de lipsa de anticipare a unei astfel de acțiuni din partea Iranului. „Și mă întreb cum naiba, pentru că nimic nu putea fi mai previzibil decât faptul că iranienii vor lovi acolo unde restul lumii este mai puternic lovit. Și atunci, este chiar greu să spunem acum ce se va întâmplă, deși armistițiul la care s-a ajuns pe neașteptate, ca să zic așa, pare să fie un pas timid în direcția bună”.
Efecte pe termen lung și tranziția energetică
Impactul crizei se va resimți pe termen lung, nu doar la prețul petrolului, ci mai ales pe piața gazelor lichefiate. Totuși, Rădulescu consideră că această situație ar putea accelera tranziția globală către surse de energie alternativă. Dependența de hidrocarburi devine astfel un punct vulnerabil major pentru economia mondială.
„Unii experți spun că pe partea de petrol o să o scoatem la capăt mai repede decât pe partea de gaze lichefiate și atunci… Dar efectele vor fi de durată. Eu aș încerca să contrapun faptul că semnalul pe care îl dă o asemenea criză obligă omenirea să se grăbească în a reduce dependența pe care o are de hidrocarburi și să meargă mai mult și mai repede către surse alternative de energie pe care să le folosească cu mai multă înțelepciune decât a făcut cu petrolul”, adaugă Rădulescu.
Cine a câștigat conflictul? America a pierdut categoric
În privința câștigătorilor și pierzătorilor, analiza lui Eugen Rădulescu este fără echivoc. Deși unii ar putea indica Rusia sau China, care domină piața energiei verzi, consilierul BNR susține că nu există învingători reali, ci doar grade diferite de pierdere. În viziunea sa, Statele Unite se numără printre cei care au pierdut cel mai mult.
„Eu aș fi foarte prudent în a spune că chiar a câștigat cineva. Sunt unii care spun că Rusia ar fi câștigat, alții spun că China e cea care a câștigat, din cauză că este o țară unde resursele alternative de energie se dezvoltă cu o viteză uluitoare. Iar ei sunt cei care țin standardul în materie de energie solară, energie eoliană și multe altele. Și atunci par să fie într-o anumită măsură câștigători. Dar, după părerea mea, niciun război vreodată nu aduce câștigători adevărați. Aduce pe unii care pierd mai mult și pe alții care pierd mai puțin. America a pierdut categoric”.
Riscuri evidente și o evaluare greșită a Iranului
Decizia de a ataca Iranul pare să fi fost fundamentată pe o evaluare eronată a stabilității regimului de la Teheran. Potrivit lui Rădulescu, atât israelienii, cât și americanii au subestimat capacitatea Gardienilor Revoluției de a-și menține puterea, chiar și după reprimarea violentă a protestelor interne.
„Mi-e foarte greu să știu de la ce a pornit ideea de a ataca Iranul acum, pentru că riscurile erau evidente. Probabil că nici israelienii și nici americanii nu au crezut că Gardienii Revoluției au mai multe valuri din acestea de oameni care să preia puterea din mers, în așa fel încât regimul să reziste. Și a rezistat, totuși. Să nu pierdem din vedere faptul că în ianuarie au asasinat vreo 30, poate 40.000 de concetățeni de-ai lor care voiau o schimbare de regim, iar schimbarea de regim nu s-a produs”, a explicat expertul.
După armistițiul de două săptămâni, autoritățile iraniene au anunțat că vor permite tranzitul a maximum 15 nave pe zi prin strâmtoare. Peste 200 de nave sunt încă blocate, iar prin acest coridor lat de doar 34 de kilometri trece aproximativ 20% din petrolul comercializat la nivel mondial.
