Scena politică din România a fost martora a 51 de încercări de a demite guverne prin moțiune de cenzură de la Revoluție până astăzi. În ciuda numărului mare de inițiative, doar șase dintre acestea au avut succes, ducând la căderea premierului în funcție. Prima tentativă a avut loc în 1993, iar cea mai recentă menționată în arhive este cea din decembrie 2025.
Prima încercare de a da jos un guvern a vizat cabinetul condus de Nicolae Văcăroiu, pe 14 martie 1993. La polul opus, cea mai recentă tentativă documentată este cea îndreptată împotriva Guvernului Bolojan, în decembrie 2025. Statistic, rata de succes a acestui instrument politic este extrem de redusă, cu doar șase victorii pentru opoziție din 51 de încercări.
Cei 6 premieri demiși prin votul Parlamentului
Primul guvern care a căzut în urma unei moțiuni de cenzură a fost cel condus de Emil Boc, pe 13 octombrie 2009. Moțiunea PNL și UDMR, susținută de PSD, intitulată „11 împotriva României”, a fost adoptată cu 254 de voturi „pentru” și 176 „împotrivă”. Cu toate acestea, Boc a rămas premier interimar și a fost validat din nou în fruntea unui nou guvern în decembrie același an.
Următorul pe listă a fost Mihai Răzvan Ungureanu, demis pe 18 aprilie 2012, după ce moțiunea PNL și PSD a trecut cu 235 de voturi „pentru” și doar nouă „împotrivă”. Un caz special a fost cel al lui Sorin Grindeanu, demis pe 21 iunie 2017 printr-o moțiune inițiată chiar de partidul său, PSD, și de partenerul ALDE. Moțiunea „România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor” a strâns 241 de voturi favorabile.
Viorica Dăncilă a fost demisă pe 10 octombrie 2019, după ce o moțiune inițiată de un număr record de partide a obținut 238 de voturi. Câteva luni mai târziu, pe 5 februarie 2020, a căzut și Guvernul Ludovic Orban. Moțiunea „Guvernul Orban/PNL, privatizarea democraţiei româneşti”, inițiată de PSD și UDMR, a trecut cu 261 de voturi. Ultimul premier demis astfel a fost Florin Cîțu, pe 28 septembrie 2021. Moțiunea PSD, „Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor! Jos Guvernul Cîțu”, a înregistrat cel mai mare număr de voturi din istorie: 281.
Istoria celor 45 de eșecuri politice
Majoritatea celorlalte 45 de încercări au reprezentat simple exerciții de imagine politică. Prima moțiune din istoria post-decembristă, cea din 1993 împotriva lui Nicolae Văcăroiu, purta un nume tehnic: „Moţiune de cenzură privind Strategia de reformă economico-socială a programului de guvernare”. Aceasta a eșuat cu 192 de voturi „pentru” și 260 „împotrivă”.
În timpul guvernării Adrian Năstase (2000-2004) au existat doar două tentative. Una dintre ele, din 31 martie 2003, se numea „Mafia sufocă România – Corupţia Guvernului P.S.D. sărăceşte România” și a picat la vot cu 281 de voturi „împotrivă”. Recordul de moțiuni depuse într-o singură legislatură a fost înregistrat între 2008 și 2012, cu 11 inițiative, dintre care doar două au avut succes. Victor Ponta a fost vizat de patru moțiuni între 2012 și 2016, dar a supraviețuit tuturor. Una dintre ele, din septembrie 2014, se intitula „Victor Ponta pune în pericol statul de drept! Opriţi fraudarea alegerilor de către PSD!” și a strâns doar 154 de voturi, insuficiente pentru demiterea guvernului, pragul fiind de 275.
Legislatura 2016-2020 deține recordul de moțiuni reușite, cu trei succese din nouă depuse. În actuala legislatură, începută în 2024, au fost deja șapte moțiuni inițiate de AUR, SOS RO, POT sau PACE, toate eșuate.
Cum funcționează mecanismul moțiunii de cenzură
Regulile acestui mecanism sunt specificate clar în Constituția României, la articolul 113. Acesta prevede că, „în şedinţă comună, Camera Deputaților și Senatul ,,pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”.
Pentru a demara procedura, este nevoie de semnăturile a cel puțin o pătrime din numărul total al parlamentarilor. Odată depusă, moțiunea este comunicată Guvernului și se dezbate la trei zile după ce a fost prezentată în plenul reunit al celor două Camere. Există și o prevedere menită să descurajeze folosirea abuzivă a acestui instrument. Dacă moțiunea de cenzură este respinsă, semnatarii ei nu mai pot iniția o nouă moțiune în aceeași sesiune parlamentară, cu o singură excepție: dacă Guvernul își angajează răspunderea pe un proiect de lege.
