Deficitul bugetar al României a fost redus la jumătate în primele trei luni ale anului 2026, ajungând la 1% din Produsul Intern Brut. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, care a subliniat că rezultatele pozitive pot fi puse în pericol de instabilitatea politică.
Scădere la jumătate a deficitului în primul trimestru
Ministrul Finanțelor a prezentat o scădere considerabilă a deficitului bugetar înregistrat la începutul anului 2026. Potrivit datelor oficiale, acesta a ajuns la 1% din PIB, o înjumătățire față de aceeași perioadă a anului precedent.
„Deficit de 1% în T1 2026. Am redus la jumătate deficitul față de aceeași perioadă a anului trecut. În primele 3 luni din 2026, deficitul bugetar a scăzut la 22 de miliarde de lei, față de aproximativ 44 de miliarde în aceeași perioadă din 2025. Ca pondere în economie, aceasta înseamnă o reducere de la 2,3% din PIB la 1%,” a declarat Alexandru Nazare.
Această performanță a fost posibilă printr-o gestionare mai atentă a fondurilor publice. „Am redus diferența dintre ceea ce încasăm și ceea ce cheltuim. Acest lucru înseamnă mai puține împrumuturi și, implicit, mai puțină presiune pe taxe în viitor,” a explicat ministrul. Pentru cetățeni, un deficit redus se traduce printr-un stat cu datorii mai mici și perspective de stabilitate financiară pe termen lung.
Planul de consolidare bugetară aduce rezultate
Rezultatele din primul trimestru nu sunt o coincidență, ci efectul unui program guvernamental aplicat în mod riguros. Măsurile au fost concepute pentru a aduce finanțele publice pe un traseu sustenabil, după ce în 2024 România a înregistrat un deficit de 9,3% din PIB.
„Aceste evoluții nu sunt întâmplătoare. Împreună cu premierul Ilie Bolojan am pus în aplicare un program de consolidare bugetară care produce rezultate concrete. Am demonstrat că angajamentele României nu sunt doar promisiuni, ci fapte,” a afirmat Alexandru Nazare.
Obiectivul pe termen lung este ca deficitul să scadă sub pragul de 3% din PIB până în anul 2030. Progresele vizibile au crescut deja încrederea investitorilor și a piețelor externe, un factor important pentru atragerea de capital și susținerea creșterii economice.
Instabilitatea politică, principalul risc pentru economie
În ciuda evoluției pozitive, oficialii avertizează că parcursul economic al țării poate fi deraiat. Principalul pericol identificat de ministrul Finanțelor este lipsa de stabilitate pe scena politică, ce ar putea anula progresele realizate în ultimele luni.
„Instabilitatea politică și schimbările bruște de direcție transmit un semnal negativ piețelor și investitorilor, care ne afectează pe toți. România a câștigat un capital semnificativ de încredere în doar 10 luni – este esențial să nu îl pierdem,” a avertizat Nazare.
Menținerea unui climat politic predictibil este considerată o condiție esențială pentru a păstra ritmul actual de consolidare bugetară și pentru a nu afecta încrederea partenerilor externi.
Ținta pentru finalul lui 2026 și pașii următori
Pentru finalul anului 2026, Guvernul și-a stabilit un obiectiv clar: atingerea unui deficit de 6,2% din PIB. Acesta este considerat un pas important în drumul către ținta de sub 3% asumată pentru 2030. Continuarea programului de consolidare bugetară rămâne prioritară.
„Prioritatea trebuie să rămână dezvoltarea țării, echilibrul și managementul responsabil al banilor publici,” a concluzionat ministrul Finanțelor. Modul în care va fi gestionată perioada următoare va demonstra dacă România poate menține direcția actuală și își poate atinge obiectivele economice pe termen lung.
