Un conflict extins în Orientul Mijlociu? Stabilitatea financiară globală ar putea fi aruncată în aer. Bugetele naționale, serios afectate. Un expert avertizează: piețele financiare ar putea reacționa imprevizibil. Nimeni nu vrea asta, e clar.
Avertismentul vine de la Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal. Într-un interviu acordat Digi24, citat de Financiarul, acesta atrage atenția asupra presiunii uriașe pe care o astfel de criză ar pune-o pe finanțele publice. Ce ar însemna asta, concret? Greu de spus cu exactitate, dar semnalele sunt clare.
Un șoc energetic global e iminent?
Dăianu nu ezită să spună lucrurilor pe nume. Un conflict de durată în regiune ar însemna, fără doar și poate, un șoc energetic global. Prețurile la energie ar exploda. Iar asta ar avea un impact devastator asupra economiilor naționale. Economii deja zdruncinate de inflație și de alte crize suprapuse. Coincidenta?
„Piețele pot să «înnebunească»”, a declarat Dăianu. O singură frază, dar care spune totul despre potențialul distructiv al situației. Incertitudinea ar crește exponențial, iar investitorii ar deveni extrem de reticenți. Ce ar urma? E o întrebare pertinentă.
Cum ar arăta un scenariu sumbru pentru România
Pentru România, un astfel de scenariu ar fi deosebit de periculos. Finanțele publice sunt deja sub presiune. O criză energetică ar agrava și mai mult situația. Guvernul ar fi nevoit să ia măsuri drastice, inclusiv tăieri de cheltuieli și creșteri de taxe. O lovitură grea pentru populație și pentru economie. Iar nemulțumirile ar crește. Mai mult, o criză în Orientul Mijlociu ar putea afecta și exporturile României. Multe țări din regiune sunt parteneri comerciali importanți, iar un conflict ar perturba lanțurile de aprovizionare și ar reduce cererea pentru produsele românești. O lovitură dură pentru producători. Surprinzător sau nu, totul e interconectat.
Bugetele naționale, sub asediu
Dăianu subliniază că bugetele naționale ar fi supuse unei presiuni imense. Cheltuielile cu energia ar crește vertiginos, iar guvernele ar fi nevoite să găsească resurse suplimentare pentru a compensa. De unde ar veni acești bani? Probabil din împrumuturi. Ceea ce ar duce la creșterea datoriei publice. Un cerc vicios, nu?
În plus, o criză în Orientul Mijlociu ar putea duce la creșterea cheltuielilor militare. Țările ar fi tentate să își consolideze capacitățile de apărare, ceea ce ar însemna o redirecționare a resurselor de la alte domenii importante, cum ar fi educația și sănătatea. Ironia sortii…
Ce e de făcut? Să ne pregătim de ce e mai rău?
Întrebarea cheie acum este: ce putem face pentru a ne proteja de efectele unei potențiale crize? Dăianu nu oferă soluții miraculoase. Dar sugerează că este esențial să fim pregătiți pentru ce e mai rău. Asta înseamnă să avem rezerve de energie, să diversificăm sursele de aprovizionare și să ne consolidăm finanțele publice. Mai ales acum, când incertitudinea planează asupra viitorului. Atât.
