Sănătatea mintală precară generează costuri anuale de 76 de miliarde de euro pentru economiile europene, echivalentul a aproximativ 6% din totalul bugetelor de sănătate. Un nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) analizează impactul uneia dintre cele mai mari provocări de sănătate publică și economice ale continentului.
Impact economic și uman: PIB redus și speranță de viață scăzută
Impactul crizei depășește cheltuielile directe din sistemul sanitar. O parte importantă a costurilor provine din faptul că afecțiunile mintale agravează alte probleme de sănătate fizică, ducând la tratamente mai complexe și mai scumpe. Pe piața muncii, efectele se vor resimți puternic, organizația estimând o reducere medie anuală de 1,7% a PIB-ului între 2025 și 2050. Această scădere este cauzată în principal de reducerea participării la forța de muncă și de diminuarea productivității.
Consecințele umane sunt la fel de grave. Tulburările depresive majore, tulburările de anxietate și cele legate de consumul de alcool vor duce la o reducere cu 2,5 ani a speranței de viață sănătoasă în Uniunea Europeană în următorii 25 de ani. Cifra este echivalentul a aproximativ 28.000 de decese premature în fiecare an.
O problemă subestimată la scară largă
În țările OECD, rata tulburărilor mintale a crescut cu aproape 21% în ultimele două decenii, afectând acum mai mult de una din cinci persoane. Cele mai frecvente sunt tulburările de anxietate, care reprezintă aproximativ 40% din cazuri. Acestea sunt urmate de tulburările depresive (20%) și de cele legate de consumul de substanțe (17%).
Datele, deja îngrijorătoare, ar putea fi doar vârful aisbergului. Raportul notează că cifrele probabil „subestimează adevărata amploare a problemei, deoarece multe afecțiuni mai ușoare nu sunt diagnosticate sau rămân neraportate din cauza stigmatizării sociale persistente și a limitărilor din sistemele de sănătate existente”. Decalajul este imens, în condițiile în care 67,5% dintre persoanele care au nevoie de îngrijiri de sănătate mintală în țările UE nu au acces la tratament. Acest lucru se traduce în angajați mai puțin productivi și costuri mai mari cu concediile medicale.
Tinerii, cei mai vulnerabili în fața presiunilor moderne
Anumite grupuri demografice sunt afectate în mod disproporționat de această criză. Printre acestea se numără femeile, tinerii și persoanele cu un statut socio-economic scăzut. În ultimii ani, mai mult de una din patru persoane cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani s-a confruntat cu o tulburare de sănătate mintală.
Factorii sunt multipli și complecși. Restricțiile din timpul pandemiei de COVID-19, războiul, instabilitatea geopolitică și crizele economice au contribuit la această deteriorare. La acestea se adaugă noi surse de stres. „Anxietatea legată de schimbările climatice a apărut ca o preocupare semnificativă pentru generația tânără, 84% dintre tinerii la nivel global raportând o îngrijorare moderată până la extremă cu privire la viitorul planetei”, au scris autorii raportului. Utilizarea problematică a rețelelor sociale este, de asemenea, identificată ca o preocupare majoră.
Politicile naționale nu țin pasul cu realitatea
Deși majoritatea țărilor dispun de cadre politice naționale privind sănătatea mintală, un decalaj vizibil de tratament persistă. Raportul identifică mai multe bariere care împiedică accesul la îngrijiri, cum ar fi plățile directe pentru anumite terapii, lipsa serviciilor specializate, în special în zonele rurale, și deficitul de profesioniști.
Soluția pare să vină dintr-o schimbare de paradigmă în abordarea problemei. O tendință cheie de reformă este mutarea managementului de la spitale la intervenții comunitare, inclusiv în sistemul de îngrijire primară, în școli și la locurile de muncă. După cum subliniază autorii, „abordările preventive timpurii, în afara spitalelor, pot fi eficiente și mai puțin costisitoare”.
