Consiliul Fiscal a emis un avertisment privind discuțiile despre o relansare economică în 2026. Experții instituției consideră aceste discuții premature. România se află într-un proces anevoios de consolidare fiscală, iar riscurile interne și externe pot deraia oricând planurile Guvernului.
Într-o opinie publicată recent, care vizează Legea bugetului de stat și Strategia fiscal-bugetară 2026-2028, Consiliul Fiscal a evaluat proiecțiile macroeconomice ca fiind realiste. Totuși, instituția atrage atenția că atingerea țintelor depinde de factori imprevizibili. Evoluția conflictelor internaționale și capacitatea autorităților de a implementa reforme structurale vor influența decisiv economia și deficitul bugetar în anii următori.
Avertismentul Consiliului Fiscal pentru 2026
Întârzierea adoptării bugetului pentru 2026 reflectă dificultățile de gestionare a coaliției și provocările consolidării fiscale într-un mediu tensionat. La aceste probleme se adaugă și conflictul izbucnit în Orientul Mijlociu, care ar putea genera un nou șoc energetic. Acest șoc ar avea un impact direct asupra inflației și creșterii economice. Consiliul Fiscal a declarat: „Cu puţin timp înainte de adoptarea în Guvern a bugetului pentru acest an, a început un război în Orientul Mijlociu, care, dacă va fi de durată, va avea consecinţe severe pentru economiile europene, inclusiv cea a României, pe filiera unui nou şoc energetic. Vor fi influenţate creşterea economică şi inflaţia. Deficitul bugetar ar putea să rămână totuşi în preajma celui programat, dacă efectul inflaţiei mai înalte (decât cea prognozată) asupra PIB-ului nominal va compensa o dinamică economică mai slabă”. Specialiștii subliniază că este riscant să se vorbească despre relansare economică în 2026. În acel an, prioritatea rămâne consolidarea fiscală. Investițiile publice pot stimula economia, dar nu pot compensa efectele austerității. Consiliul Fiscal a mai arătat: „Investiţiile publice pot susţine producţia şi cererea agregată şi în 2026, dar nu pot anula impulsul fiscal negativ reclamat de consolidarea fiscală. Se poate vorbi însă despre măsuri de politică economică în sprijinul cetăţenilor vulnerabili şi anumitor firme. Problema deficitului bugetar a fost cauzată nu de investiţii, ci de stimularea excesivă a consumului şi neglijarea necesităţii de a avea venituri fiscale superioare, potrivite cu nevoile unui stat membru al UE”.
Reforme blocate și necesitatea colectării fiscale
O altă problemă majoră evidențiată este necesitatea reformelor în sectorul public. Acestea sunt esențiale pentru eficiență și echitate socială. Implementarea lor este însă un proces dificil și de durată. Documentul precizează: „Sunt importante aceste reforme şi din considerente de echitate economică şi socială. Aceste reforme consumă însă timp, fiindcă intervin elemente instituţionale şi de comportament social, grupuri de interese cu putere în societate”. Creșterea colectării fiscale este considerată critică. Datoria publică a depășit deja 60% din PIB. Nivelul scăzut al veniturilor a devenit o problemă de securitate națională. Soluțiile propuse includ reducerea gap-ului la TVA și impozitul pe profit. Controlul cheltuielilor și un regim de insolvență eficient sunt de asemenea necesare. În opinia Consiliului se mai arată: „Dacă se va reduce gap-ul la TVA şi la impozitul pe profit în mod substanţial şi împreună cu alte măsuri (ex: controlul cheltuielilor bugetare în relaţie cu dinamica PIB-ului nominal), deficitul ar putea să scadă sub 4% din PIB în câţiva ani. Pentru o consolidare bugetară durabilă şi crearea de spaţiu fiscal, trebuie să fie mult mai eficientă colectarea taxelor şi impozitelor (ANAF are un rol esenţial în acest domeniu), să opereze un regim de insolvenţă eficace (sunt necesare modificări legislative), să dispară sentimentul de impunitate pe care mulţi dintre cei care fraudează bugetul public îl au. Şi justiţia trebuie să lucreze mai mult în acest sens”.
Riscuri interne și externe pentru consolidarea fiscală
Pe plan extern, tensiunile geopolitice cresc incertitudinea. Pe plan intern, România rămâne vulnerabilă din cauza deficitelor gemene și a datoriei publice ridicate. Anul electoral 2028 poate complica procesul de consolidare fiscală. Documentul menționează: „În condiţii favorabile, relaţia amintită poate ajuta consolidarea fiscală, dar există şi reversul medaliei. Riscuri pentru consolidarea bugetară aduce şi anul electoral 2028. Relaţia amintită mai sus poate fi perturbată de şocuri externe”. Un alt pericol major este absorbția incompletă a fondurilor din PNRR. Aceasta ar priva economia de un motor de creștere. De asemenea, ar putea majora deficitul bugetar. Acest scenariu pune în pericol ratingul suveran al țării. Experții avertizează: „Consolidarea fiscală este absolut necesară pentru a ameliora ratingul suveran al României. Dacă am rămâne blocaţi cu deficitul la cca. 6% din PIB în anii ce vin, este improbabil ca notarea de acum a ratingului să se amelioreze; se poate chiar deteriora, dacă nu se va stabiliza datoria publică”.
Perspective sumbre pentru perioada 2027-2029
Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2027-2029 mizează pe o reducere a deficitului prin restrângerea cheltuielilor. Creșterea veniturilor fiscale rămâne însă modestă. Consiliul Fiscal semnalează riscuri majore la acest capitol. Instituția transmite: „În ceea ce priveşte ajustarea la nivelul cheltuielilor, CF a semnalat riscuri privind traiectoriile prognozate pentru cheltuielile de personal, cu asistenţa socială, cu dobânzile, precum şi privind necesitatea de a reflecta cheltuielile militare în creştere care este posibil să nu permită o ajustare importantă la nivelul cheltuielilor de investiţii”. Ajustarea bazată exclusiv pe tăierea cheltuielilor poate fi insuficientă. Fără o creștere a veniturilor fiscale, țintele de deficit ar putea fi ratate. Ieșirea din procedura de deficit excesiv până în 2030 devine problematică. Consiliul Fiscal conchide: „În aceste condiţii, balanţa riscurilor pare orientată către posibilitatea înregistrării unor deficite mai mari decât cele estimate în cadrul fiscalbugetar pentru perioada 2027-2029. O ameliorare considerabilă a colectării veniturilor fiscale ar ajuta mult atingerea ţintelor de deficit bugetar în anii ce vin. Creşterea veniturilor bugetare este obligatorie pentru a asigura respectarea traiectoriei de consolidare şi ieşirea din procedura de deficit excesiv până în anul 2030”.
