Fondul de rezervă al Guvernului, destinat exclusiv situațiilor de criză, „a fost tocat pe nimic”, avertizează Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR. România a ajuns să plătească 3% din Produsul Intern Brut doar pentru dobânzi, o sumă care depășește bugetul Educației, intrând „într-o situație practic fără ieșire, ca urmare a unor politici imprudente”.
Eugen Rădulescu susține că țara avea nevoie de acești bani pentru a atenua efectele războiului din Orientul Mijlociu, dar din păcate „ne-am trezit fără nicio resursă bugetară”. Acesta consideră că politicile economice din ultimii ani au adus țara într-un punct critic, în special începând cu anul 2017.
Deficit uriaș într-un an fără criză
Politicile economice din ultimii ani au subminat echilibrele financiare ale țării. „Începând din 2017, am avut politici care nu au mai respectat echilibrele bugetare. Am trecut și prin două crize importante. A fost întâi pandemia, după pandemie am avut criza energetică indusă intenționat de Rusia, care a atacat Ucraina în 2022”, explică Rădulescu. În loc ca aceste perioade să ducă la o temperare a cheltuielilor, acestea au crescut necontrolat. „Dar noi, în loc să ne oprim puțin cu avântul cheltuielilor bugetare, de fapt, el a ajuns la paroxism în 2024, când deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB. Este un deficit uluitor de mare, pentru că s-a produs într-un an fără niciun fel de criză”, spune consilierul BNR.
Dobânzile depășesc bugetul Educației
Consecințele acestor politici se resimt direct în finanțele publice și în buzunarele cetățenilor. „Tot Fondul de rezervă al Guvernului a fost tocat pe nimic. Fondul de rezervă trebuie cheltuit numai și numai pentru crize. Acum trebuia să avem bani în Fondul de rezervă ca să putem să atenuăm criza din Golf. Ne-am trezit că nu avem niciun glonț”, a continuat expertul. Majorările salariale și de pensii s-au realizat prin împrumuturi masive. „Creșterile de salarii, de pensii, de investiții, toate cele care au fost până în 2025, în prima jumătate a lui 2025, s-au bazat pe o îndatorare fără limită. Această îndatorare fără limită are o limită.” Nota de plată a sosit deja. „Noi anul acesta vom plăti 3% din PIB numai dobânzi. Știți ce înseamnă asta? Mai mult decât toate cheltuielile pentru învățământ. Și această sumă nu va scădea, va crește, pentru că în clipa în care ai un deficit pe care speri să poți să-l aduci la 6,2% din PIB, care înseamnă mai mult decât dublu nivelului prevăzut de Tratatul de la Maastricht, atunci datoria va continua să crească”, a detaliat Rădulescu.
Provocarea demografică a „decrețeilor”
O altă problemă majoră se prefigurează la orizont, odată cu schimbările demografice. „Să nu uităm că noi mai avem o piatră de moară în viitorii câțiva ani. Vor ieși la pensie decrețeii și vorbim despre generații cu mult mai mari decât cele dinainte, de oameni care ies din perioada activă a vieții”, avertizează oficialul BNR. Acest fenomen va crea o presiune suplimentară pe sistemul de pensii. „Și atunci vom avea o povară în plus, pentru că vor fi mai puțin plătitori de impozite și mai mulți beneficiari de pensii. Și cum rezolvăm? Va fi foarte greu, va fi foarte greu.” O posibilă soluție ar fi o reformă administrativă curajoasă. „După părerea mea, nu ar exista decât o singură soluție rezonabilă. Am citit, nu mai departe decât astăzi, că vecinii noștri, Moldova, se pregătesc de o semnificativă reorganizare administrativ-teritorială cu obiectivul de a reduce puternic costurile în sectorul public. Trebuie să facem același lucru dacă vrem să supraviețuim într-un mod decent”, a declarat el.
Criza politică poate declanșa un dezastru economic
Pe fondul acestei fragilități economice, tensiunile politice din coaliția de guvernare reprezintă un risc suplimentar. Eugen Rădulescu este tranșant în privința consecințelor. „Dacă ajungem la o criză politică, nu văd scenariul în care scăpăm de o criză economică dramatică. O criză politică poate să ne azvârle foarte repede într-o criză economică de mari proporții”, a afirmat consilierul BNR. Avertismentul său vine în contextul în care Sorin Grindeanu a amenințat că PSD ia în calcul preluarea funcției de premier înainte de termenul stabilit pentru aprilie 2027. În contrast, șeful statului consideră că partidele de la guvernare au reușit să colaboreze pe proiectele majore. „Aceste partide, dincolo de totul ce a făcut România, dincolo de tot zgomotul public, au colaborat foarte bine pentru OCDE, unde suntem la jalonul 24 din 25, au colaborat destul de bine pe PNRR, mai au cinci luni pentru a absorbi banii ăştia”, a declarat președintele.
