Aliați apropiați ai lui Donald Trump se tem că președintele a pierdut controlul asupra conflictului cu Iranul, la peste două săptămâni de la primele atacuri americane. Escaladarea tensiunilor, marcată de atacuri iraniene asupra petrolierelor din Strâmtoarea Ormuz, a dus la explozia prețului petrolului la aproximativ 100 de dolari pe baril și amenință să împingă SUA într-un război fără sfârșit.
Teheranul dictează termenii conflictului
Logica inițială a unei operațiuni rapide pare să se fi destrămat, iar unii apropiați ai administrației americane consideră că Teheranul a preluat inițiativa. Atacurile Iranului asupra transportului de țiței îl forțează pe liderul de la Casa Albă să reacționeze. „E clar că tocmai le-am dat o lecție [iranienilor] pe teren, dar, în mare măsură, ei dețin acum cărțile”, a declarat o persoană apropiată Casei Albe. Aceeași sursă a explicat că Iranul stabilește acum regulile jocului. „Ei decid cât timp vom rămâne implicați, și ei decid dacă vom trimite trupe terestre. Și nu mi se pare că există o cale de ocolire a acestui lucru, dacă vrem să ne salvăm prestigiul.” Îngrijorarea principală este că asigurarea transportului liber prin Strâmtoarea Ormuz ar putea necesita controlul unor porțiuni din coasta iraniană, o mișcare ce ar implica aproape sigur trimiterea de trupe americane la sol. O a doua persoană familiarizată cu operațiunea a confirmat schimbarea de dinamică. „Situația s-a schimbat”, a spus aceasta. „Căile de ieșire nu mai funcționează, deoarece Iranul este cel care conduce acțiunea asimetrică.”
Prețul la pompă o povară politică
Această nouă realitate alimentează anxietatea în rândul susținătorilor din tabăra „America First”, care se tem că președintele se îndreaptă exact spre tipul de conflict prelungit din Orientul Mijlociu pe care l-a criticat în trecut. Capacitatea Iranului de a perturba aprovizionarea mondială cu petrol transformă războiul într-o potențială povară politică uriașă înaintea alegerilor. Cifrele economice sunt clare. Prețurile petrolului au crescut vertiginos, de la mai puțin de 70 de dolari pe baril la aproximativ 100 de dolari. În Statele Unite, prețul mediu național al benzinei a urcat la 3,70 dolari, o creștere de circa 25% față de luna precedentă, conform datelor AAA. „Pentru Casa Albă, singura zi liniștită a fost ieri”, a adăugat sursa familiarizată cu situația. „Acum trebuie să se teamă de o deteriorare a situației”.
Casa Albă insistă pe un „succes extraordinar”
În ciuda îngrijorărilor, consilierii de la Casa Albă susțin că operațiunea militară nu doar că decurge conform planului, ci reprezintă un „succes extraordinar”. Aceștia invocă date care arată o scădere cu 90% a atacurilor cu rachete balistice iraniene și cu 95% a celor cu drone. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a transmis poziția oficială. „Datorită unui proces de planificare detaliat, întreaga administrație este și a fost pregătită pentru orice acțiune potențială întreprinsă de regimul terorist iranian”, a declarat Kelly. Aceasta a adăugat că președintele era conștient de posibilele acțiuni ale Teheranului. „Președintele Trump știa foarte bine că Iranul va încerca să împiedice libertatea de navigație și fluxul liber de energie, și a luat deja măsuri pentru a distruge peste 30 de nave de minare.” Kelly a mai precizat că „președintele a precizat, si, că orice întreruperi în aprovizionarea cu energie sunt temporare și vor aduce beneficii enorme țării noastre și economiei globale pe termen lung”. Temerile aliaților au fost însă accentuate de trimiterea în regiune a navei de asalt amfibie USS Tripoli, care transportă aproximativ 2.000 de pușcași marini.
Opțiunile se restrâng
Unii dintre cei mai vocali aliați ai lui Trump îndeamnă Casa Albă să evite un război terestru. Jack Posobiec, un susținător al președintelui, a enumerat o serie de măsuri alternative pentru a crește presiunea asupra Iranului fără a trimite trupe la sol. Printre acestea se numără oprirea petrolierelor, lansarea de atacuri cibernetice, vizarea activelor financiare iraniene și implicarea forțelor navale aliate, precum cele ale Israelului. „Acest lucru intensifică, si, nivelul de escaladare, dar nu necesită neapărat trimiterea de trupe pe teren”, a spus Posobiec. El a avertizat însă că există interese care împing spre o intervenție terestră. „Există persoane care fac presiuni intense și serioase… pentru ca președintele să trimită trupe pe teren, deoarece își dau seama că, odată ce va face acest lucru, extinderea misiunii va ajunge atât de departe încât ar putea degenera într-un război în toată regula, iar ei își doresc cu ardoare acest lucru.”
Un lider și mai radical la Teheran
Strategia Iranului s-a concentrat pe Strâmtoarea Ormuz, ruta maritimă prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial. Unii aliați ai lui Trump consideră că amploarea atacurilor inițiale ale SUA, care au dus la uciderea liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, și a altor comandanți, face dificilă orice dezescaladare din partea noului regim. „Ați ucis un om, iar următorul la rând este și mai radical. I-ați ucis tatăl și soția”, a spus o a treia persoană apropiată de Casa Albă, referindu-se la noul lider suprem, Mojtaba Khamenei, fiul defunctului ayatollah. „Credeți că va fi mai – sau mai puțin – rezonabil?” În final, trimiterea de trupe terestre nu ar corespunde „instinctului” lui Trump, a adăugat sursa. O astfel de decizie i-ar putea prăbuși popularitatea, aflată la 40%, la nivelul celei a fostului președinte Richard Nixon, care avea circa 25% în momentul demisiei. „A mai văzut povestea asta”, a conchis sursa, „și cred că știe cum se va desfășura din punct de vedere politic”.
