Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a explicat de ce spitalele au început să limiteze internările în ultimele săptămâni. Restricțiile sunt temporare și au fost cauzate de întârzierea aprobării bugetului pe 2026, care a impus plafoane lunare stricte pentru cheltuieli. CNAS subliniază nevoia urgentă de a reforma modul de finanțare a sistemului sanitar.
Blocaje care pun presiune pe spitale
Limitarea internărilor este o măsură temporară, conform CNAS, declanșată de neaprobarea bugetului pentru anul 2026. Această întârziere a dus la impunerea unor limite stricte pentru cheltuielile lunare din sănătate. Instituția atrage atenția că aceste plafoane nu sunt adaptate sistemului medical, unde nevoile pacienților nu pot fi planificate.
Oamenii nu se îmbolnăvesc după un calendar, iar amânarea tratamentelor poate avea consecințe serioase. Reprezentanții CNAS susțin că, deși bugetul pe 2026 este suficient pentru toate serviciile medicale, aplicarea plafoanelor lunare complică gestionarea internărilor. Din acest motiv, actualul sistem este considerat inadecvat nevoilor pacienților și necesită schimbări rapide.
Direcții noi pentru un buget de 34 de miliarde de lei
Spitalele primesc cea mai mare parte din bugetul CNAS, aproape 34 de miliarde de lei, însă instituția susține că modul de finanțare trebuie schimbat. CNAS propune trei direcții principale pentru perioada următoare, menite să eficientizeze cheltuielile și să îmbunătățească serviciile.
- Aplicarea principiului „banii urmează pacientul”, pentru ca fondurile să ajungă exact acolo unde pacientul primește tratament.
- Finanțarea să fie acordată pentru serviciile medicale efectiv realizate, nu pentru a susține structuri fixe, indiferent de activitate.
- Eliminarea situațiilor în care se finanțează ineficiența sau lipsa de activitate, pentru ca fiecare leu să fie folosit în beneficiul pacienților.
Semnale de alarmă privind risipa și managementul
Un alt punct important subliniat de CNAS este nevoia de a cheltui mai eficient banii publici. Risipa, în special în ceea ce privește achizițiile, trebuie redusă semnificativ. Analizele realizate de CNAS arată că există diferențe mari între spitale cu profil și complexitate similare, atât în privința activității, cât și a costurilor serviciilor sau a rezultatelor financiare.
Aceste discrepanțe ridică semne de întrebare legate de modul în care sunt gestionate resursele și de transparența cheltuielilor. CNAS consideră că este necesară o monitorizare atentă pentru a corecta aceste diferențe și a crea un sistem echitabil. În același timp, instituția dezaprobă practicile prin care unii manageri de spitale publice impun medicilor „norme minime sau maxime” de internări.
Verificări care pot schimba regulile jocului
Corpul de control al CNAS a început să analizeze aceste situații pentru a stabili dacă sunt cazuri izolate sau dacă problema este una de sistem. Colaborarea cu alte instituții, precum Ministerul Sănătății, este considerată esențială pentru a clarifica și a rezolva aceste probleme. Scopul principal este protejarea pacienților și a medicilor, asigurând un climat corect în spitale și o utilizare responsabilă a resurselor publice.
Ce se pregătește în sistemul sanitar
CNAS transmite că limitarea internărilor este o consecință a unor factori temporari, precum întârzierea bugetului și plafoanele lunare. Pe termen scurt, soluția depinde de gestionarea acestor plafoane și de alocarea eficientă a fondurilor. Pe termen lung, însă, schimbarea modului de finanțare este văzută ca fiind singura soluție viabilă.
Trecerea la un sistem în care finanțarea urmează pacientul și serviciile prestate ar putea aduce mai multă transparență și eficiență. Reducerea risipei și corectarea diferențelor dintre spitale rămân priorități. Toate aceste schimbări urmăresc crearea unui sistem medical mai echitabil și mai adaptat nevoilor reale ale pacienților.
