Banca Națională a României a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,5% pe an. Hotărârea, anunțată în aprilie 2026 de instituția condusă de guvernatorul Mugur Isărescu, vine într-un context economic complex. Deși inflația a scăzut lent la începutul anului, prognozele indică o nouă creștere în următoarele luni, urmată de o corecție bruscă spre finalul lui 2026.
Datele oficiale arată că „rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă lent în primele două luni din 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025”. Această scădere a fost însă determinată în mare parte de evoluția prețurilor din sectorul energetic.
Inflația va crește pe termen scurt
Perspectivele pentru următoarea perioadă indică o majorare a prețurilor. „Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va creşte în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu”, transmite BNR.
La aceste presiuni se adaugă și alți factori. BNR menționează că „aceste evoluţii se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în T2/2026 pe segmentul energie, precum şi efectelor directe tranzitorii exercitate din S2/2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor”. Totuși, există și o veste bună: aceste efecte „urmează să se epuizeze în T3/2026 şi să antreneze astfel o corecţie descendentă abruptă a inflaţiei anuale”.
Scăderea de la începutul anului, o imagine parțială
Reducerea inflației de la începutul anului 2026 nu reflectă o tendință generală de scădere a prețurilor. Conform analizei BNR, „descreşterea a fost determinată în principal de scăderile semnificative de dinamică ale preţurilor energiei electrice şi gazelor naturale, ce au fost contrabalansate parţial ca efect de evoluţiile de sens opus de pe segmentele LFO, preţuri administrate, produse din tutun şi combustibili”.
Pe de altă parte, măsurile de corecție bugetară pot contribui la temperarea prețurilor. BNR notează că „progresul corecţiei bugetare iniţiate în 2025 va intensifica în perspectivă presiunile dezinflaţioniste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea cererii agregate – cu implicaţii favorabile şi asupra anticipaţiilor inflaţioniste -, şi să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent”.
Economia dă semne de revenire, creditarea crește ușor
Activitatea economică pare să își revină treptat. „Cele mai recente date şi analize indică o uşoară redresare a activităţii economice în T1/2026 faţă de trimestrul precedent, asociată însă cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB”. Un semnal pozitiv vine dinspre sectorul bancar, unde creditarea privată și-a oprit declinul.
Cifrele arată că „dinamica anuală a creditului privat şi-a stopat trendul descendent amorsat în iunie 2025, înregistrând mici creşteri în primele două luni din 2026, până la 6,8% în februarie, de la 6,2% în decembrie 2025, în condiţiile în care componenta în lei şi-a reaccelerat foarte uşor creşterea, iar variaţia creditului în valută şi-a accentuat ascensiunea, pe seama evoluţiei împrumuturilor companiilor”.
Riscuri majore și soluții: Războiul și fondurile UE
Contextul internațional rămâne o sursă de îngrijorare. „Incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează însă războiul din Orientul Mijlociu şi actuala criză energetică globală, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor”, se arată în comunicatul BNR.
Un alt factor de risc este reprezentat de viitoarele măsuri de consolidare bugetară, convenite cu Comisia Europeană. În acest peisaj, atragerea banilor europeni devine vitală. BNR subliniază că „absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor UE, în principal a celor aferente PNRR, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictului din Orientul Mijlociu”. În plus, deciziile viitoare vor ține cont și de peisajul extern, deoarece „relevante sunt, si, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune”.
