Aproximativ 50% din datoria publică a României este în monedă străină, expunând economia la riscuri majore în cazul unor turbulențe externe. Semnalul de alarmă este tras de Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale, care subliniază vulnerabilitatea crescută a statului și a companiilor private.
Datoria publică, o sabie cu două tăișuri
O vulnerabilitate majoră provine din modul în care statul se finanțează. Potrivit oficialului BNR, aproape jumătate din datoria publică este emisă în valută. Acest lucru înseamnă că orice depreciere a leului în fața euro sau a dolarului scumpește automat datoria pe care România o are de plătit. Deși cursul valutar a rămas relativ stabil în jurul pragului de 5,1 lei/euro, analiștii au indicat intervenții ale BNR pentru a menține această stabilitate, inclusiv în luna martie a acestui an.
Nici firmele private nu stau mai bine
Situația sectorului privat nu oferă o imagine mai optimistă. Datoria externă a firmelor este în creștere, iar structura sa adaugă un nou strat de risc. Datele arată că 54% din stocul de datorie al companiilor este pe termen scurt. Practic, mai mult de jumătate din banii împrumutați trebuie returnați sau rostogoliți într-un interval foarte scurt, ceea ce expune aceste firme la orice șoc de pe piețele financiare.
Rezervele valutare, o plasă de siguranță de 67 miliarde euro
În ciuda cifrelor îngrijorătoare, există și o plasă de siguranță. Rezervele valutare ale României au atins un nivel record de 67 de miliarde de euro. Mai mult, rezervele internaționale, care includ și stocul de aur, depășesc 80,2 miliarde de euro. Leonardo Badea consideră că acestea joacă un rol important. „Menţinerea unui nivel adecvat al rezervelor internaţionale, aşa cum este cazul în prezent în România, reprezintă una din ancorele esenţiale care susţin ajustările importante pe care le parcurge economia României şi îi consolidează rezilienţa“, a declarat prim-viceguvernatorul BNR.
Lipsa de viziune slăbește economia
Dincolo de cifre, vulnerabilitatea României are și rădăcini sistemice mai adânci. Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, atrage atenția asupra deficiențelor structurale și a lipsei de politici coerente pe termen lung, în special în sectoare strategice precum energia. Aceste carențe fac țara mai puțin pregătită să facă față unor șocuri neprevăzute. „Absenţa unor politici coerente şi cu viziune, în special în domenii strategice, ca energia, slăbeşte capacitatea economiei de a răspunde eficient în caz de şocuri, precum sunt şocurile generate de război. România are deficienţe în planul politicilor sectoriale“, a punctat Marinescu.
