Rezervele internaționale ale României au depășit 80,2 miliarde de euro, în timp ce rezervele valutare se situează la un nivel istoric de 67 de miliarde de euro. Leonardo Badea, Prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, subliniază că menținerea unui nivel adecvat al acestor rezerve este o ancoră esențială pentru consolidarea rezilienței economiei naționale.
Rolul macroprudențial al rezervelor internaționale
Contextul economic actual, marcat de un grad ridicat de incertitudine, impune necesitatea consolidării stabilității financiare a României. În această privință, rezervele internaționale joacă un rol esențial. „Rolul macroprudențial al rezervelor internaționale este o temă pe care o consider fundamentală atât pentru evoluția cadrului macro-financiar din România în era post-criză, cât și pentru viitor, date fiind circumstanțele prezente caracterizate de un nivel ridicat de incertitudine”, a declarat Leonardo Badea. Acesta a adăugat că va analiza problema prin prisma unei trinități macro-financiare: „rezerve internaționale, curs de schimb și stabilitate financiară”. Printre motivele deținerii rezervelor valutare se numără consolidarea încrederii în moneda națională, temperarea volatilității piețelor și sprijinirea politicii monetare.
Cât de mari ar trebui să fie rezervele? Regula Greenspan-Guidotti
Stabilirea nivelului optim al rezervelor internaționale rămâne un subiect complex. O abordare de referință este regula Greenspan-Guidotti, numită după fostul guvernator al Rezervei Federale a SUA, Alan Greenspan, și Pablo Guidotti. Conform acestei reguli, o țară ar trebui să dețină rezerve internaționale suficiente pentru a acoperi integral datoria externă pe termen scurt. Cu toate acestea, pentru economiile emergente și deschise precum cea a României, această regulă este considerată insuficientă. Este necesară o abordare mai largă, care să calibreze rezervele nu doar în raport cu indicatori standard, ci și în funcție de riscuri specifice, cum ar fi ieșirile bruște de capital sau presiunile asupra cursului de schimb.
Vulnerabilitățile economiei românești și datoria în valută
Economia României se confruntă cu anumite vulnerabilități care subliniază importanța rezervelor. Prezența deficitelor gemene, de cont curent și bugetar, la un nivel superior față de alte țări din regiune, indică riscuri potențiale în cazul unor turbulențe internaționale. Aproximativ 50% din datoria publică a țării este emisă în monedă străină. În același timp, s-a înregistrat o creștere a apetitului companiilor nefinanciare pentru împrumuturi în valută. Datoria externă a acestor companii a crescut cu aproximativ 17% în perioada decembrie 2022 – decembrie 2025. Datele arată că, la nivelul lunii decembrie 2025, aproximativ 54% din stocul de datorie al companiilor nefinanciare era pe termen scurt. Mai mult, România continuă să aibă cel mai mare stoc de credite în valută din regiune, de aproximativ 30%.
Evaluarea FMI și mecanismul „saving for a rainy day”
Conform evaluărilor realizate de Fondul Monetar Internațional în cadrul consultărilor din Articolul IV pentru anul 2025, rezervele internaționale ale României au fost considerate adecvate, oferind un grad confortabil de acoperire a riscurilor externe. Această apreciere consolidează încrederea investitorilor în capacitatea economiei de a face față șocurilor. Leonardo Badea a concluzionat că rezervele funcționează ca un mecanism de siguranță. „Din perspectivă macroprudențială, rezervele internationale pot fi înțelese ca un mecanism de tip saving for a rainy day, menit să limiteze formarea unor cercuri vicioase de tip diabolic loop, declanșate de șocuri exogene cu potențiale efecte sistemice, care ar putea fi amplificate de episoade de întrerupere bruscă a fluxurilor de capital, descrise în literatura ca sudden stops”, a explicat prim-viceguvernatorul BNR.
