Președintele Nicușor Dan a afirmat public că nu va numi un premier susținut de o alianță PSD-AUR, o declarație ce deschide o dezbatere constituțională. În eventualitatea în care cele două partide ar forma o majoritate parlamentară, se ridică întrebarea dacă șeful statului are pârghiile legale pentru a ignora propunerea lor. Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale, aduce clarificări esențiale asupra procedurilor legale.
Președintele, fără spațiu de manevră
Deși șeful statului pare să aibă ultimul cuvânt, realitatea constituțională este diferită atunci când în Parlament se formează o majoritate clară. Augustin Zegrean subliniază că Legea Fundamentală limitează opțiunile președintelui în acest scenariu. Explicația sa este tranșantă și arată constrângerile impuse de votul popular. „În ceea ce privește desemnarea unui premier, dacă există o majoritate parlamentară clară, președintele nu prea are spațiu de manevră. Constituția îl obligă să țină cont de rezultatul consultărilor cu partidele. Dacă acestea vin cu o propunere susținută de majoritate, ea trebuie luată în considerare. Nu există în Constituție o prevedere care să îi permită președintelui să refuze o propunere doar pe criterii politice. El trebuie să respecte procedura constituțională”, explică fostul judecător constituțional.
Ceasul ticăie pentru Bolojan: 45 de zile
O altă criză politică ar putea fi declanșată de retragerea miniștrilor PSD din guvernul condus de Ilie Bolojan. Din acel moment, premierul are la dispoziție un termen de 45 de zile pentru a propune noi miniștri care să fie validați de Parlament. Procedura nu implică un nou vot de învestitură pentru întregul cabinet, ci doar pentru noii membri. „Dacă, prin numirea unuia sau mai multor miniștri, se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, atunci este obligatoriu să se meargă în Parlament pentru a cere votul de încredere. Dar acest vot nu este pentru întreg Guvernul, ci doar pentru miniștrii propuși. Președintele nu îi poate numi decât după ce primesc acest vot favorabil. Practic, este aceeași procedură ca la învestirea Guvernului, doar că se aplică punctual”, a detaliat Zegrean. Premierul poate numi miniștri interimari, dar mandatul acestora este limitat la 45 de zile. Rotirea lor nu poate prelungi termenul constituțional. „Schimbarea miniștrilor interimari în acest interval nu schimbă cu nimic situația. Nu prelungește termenul și nu elimină obligația de a merge în Parlament. Singura variantă fără complicații ar fi menținerea aceleiași structuri politice”, menționează Augustin Zegrean. Nici măcar respingerea unor propuneri de miniștri nu resetează cronometrul. „Foarte important: respingerea unor miniștri nu înseamnă că începe un nou termen de 45 de zile. Termenul curge în continuare. Nu poate fi prelungit prin schimbarea propunerilor sau a interimarii lor”, subliniază Zegrean.
Guvernarea nu este o joacă
Dacă termenul de 45 de zile expiră fără o soluție, guvernul nu este demis automat, dar se deschide calea unui conflict juridic de natură constituțională. Fostul judecător al CCR avertizează asupra consecințelor nerespectării procedurilor. „Guvernarea nu este o joacă. Prim-ministrul nu poate amâna la nesfârșit aceste proceduri. Dacă nu se respectă Constituția, se poate ajunge la un conflict de natură constituțională între Guvern și Parlament, care poate fi sesizat la Curtea Constituțională, inclusiv de către președinte”, arată Zegrean.
Alegerile anticipate, un scenariu aproape imposibil
Scenariul alegerilor anticipate, deși des vehiculat, este extrem de dificil de pus în practică din cauza mecanismului constituțional anevoios. Pentru a se ajunge la dizolvarea Parlamentului, este necesar ca două propuneri succesive de premier să fie respinse de legislativ într-un interval de 60 de zile. Chiar și în această situație, decizia finală aparține președintelui, care nu este obligat să dizolve Parlamentul. „Alegerile anticipate sunt foarte greu de realizat. Este nevoie de respingerea a două propuneri succesive de premier în termen de 60 de zile. Abia după aceea președintele poate dizolva Parlamentul, dar nu este obligat să o facă. Chiar și în această situație, decizia de dizolvare nu este automată. Constituția spune clar că președintele poate lua această decizie după consultații cu liderii politici. Este o opțiune, nu o obligație”, a concluzionat Augustin Zegrean.
