Una din șase femei a suferit abuz economic din partea partenerului, un fenomen prezent în 95% din cazurile de violență domestică. Cifrele, publicate de organizația caritabilă Surviving Economic Abuse (SEA), dezvăluie o realitate cruntă, adesea mascată sub o falsă grijă sau sub pretextul unui portofel comun.
Ce înseamnă, de fapt, abuzul economic
Te-ai gândit vreodată că grija aparentă a partenerului poate ascunde, de fapt, o cușcă? La prima vedere, să îl lași să gestioneze toate finanțele pare o ușurare. Numai că lucrurile stau complet diferit când intenția din spate este controlul absolut.
Sara D’Arcy, șefa departamentului de afaceri externe la SEA, explică fenomenul pe larg. „Abuzul economic este atunci când un partener sau un fost partener îți controlează banii, dar și resursele economice, asta poate însemna locuința ta, dacă ai acces la transport, la un telefon mobil, până la lucruri esențiale de bază, precum mâncarea și îmbrăcămintea.”
Și nu, abuzatorii nu iau pauze. Experta subliniază clar că „abuzatorii folosesc această tactică în fiecare zi a anului”. Dar stai puțin, care e scopul final? „Totul se rezumă la a prelua controlul și a crea o instabilitate financiară care pana la urma te face să te simți prinsă în capcană și ca și cum nu poți face pași pentru a pleca.” Mai mult, tacticile devin și mai agresive în preajma vacanțelor, când „abuzatorii folosesc pensia alimentară pentru a controla și a provoca daune în anumite perioade ale anului, pentru că știu că va avea un impact emoțional și financiar.” Rezultatul este trist, pentru că „supraviețuitoarea nu poate duce copiii la mare în vacanță sau nu își va permite să cumpere un tort de ziua de naștere.”
Criza prețurilor, o scuză perfectă
Scumpirile din ultima vreme au devenit un paravan ideal pentru cei care vor să domine. Organizația Women’s Aid a descoperit că 75% dintre supraviețuitoarele care locuiau cu un abuzator au declarat că acest context le-a împiedicat să plece sau a făcut despărțirea mult mai grea.
Iar aici intervine o problemă pe care o simțim din plin și în România. Când inflația crește prețurile la raft, iar ratele la bancă se majorează constant din cauza indicilor (precum ROBOR sau IRCC), femeile prinse într-un credit comun devin extrem de vulnerabile. Într-o analiză amplă, după cum notează Lyla, datele arată că una din opt femei cu un credit ipotecar comun se confruntă cu abuz economic legat de acesta.
„Acest lucru poate include refuzul abuzatorului de a plăti partea convenită din creditul ipotecar, refuzul de a consimți la o rată a dobânzii mai bună și împiedicarea accesului la sprijin pentru creditul ipotecar”, explică experta. Situația se agravează constant. „Cu ratele dobânzilor care cresc din nou acum, ne așteptăm să vedem supraviețuitoarele chinuindu-se și mai mult să facă față costurilor comune ale creditului ipotecar, motiv pentru care dorim ca guvernul să ofere o modificare a legii pentru a ajuta supraviețuitoarele să separe un credit ipotecar comun de un abuzator.”
Pierderea casei este un risc uriaș. „Abuzul economic face mai dificil pentru supraviețuitoare să fugă într-un loc sigur, deoarece s-ar putea să-și fi pierdut casa, să fie sărace, să nu-și poată permite încuietori noi, sau un tren spre siguranță sau un acoperiș nou deasupra capului, iar asta creează o situație cu adevărat nesigură.” Mai mult, violența nu se oprește la portofel. „Mai știm că pierderea financiară îl determină pe agresor să escaladeze alte forme de violență.”
Semnale de alarmă pe care le poți ignora
Cum îți dai seama că ești într-o astfel de situație? Sara D’Arcy a detaliat câteva semne clare la care trebuie să fii atentă, multe dintre ele părând inofensive la început. Hai să vedem care sunt.
„În special la începutul unei relații, abuzatorii vor folosi abuzul emoțional și manipularea pentru a începe să preia controlul. De exemplu: «Mă voi ocupa eu de toate facturile și voi avea grijă de conturile comune, tu nu trebuie să te îngrijorezi în privința banilor».”
Manipularea continuă cu șantaj emoțional. „Un abuzator ar putea încerca să forțeze supraviețuitoarea să ia un împrumut sau să spună lucruri precum: «Dacă m-ai iubi cu adevărat, mi-ai împrumuta banii ăștia».” Alte semne includ descurajarea de a avansa în carieră, controlul asupra vestimentației, refuzul de a contribui la cheltuielile casei sau distrugerea bunurilor personale pentru a te forța să cumperi altele noi. Treptat, te pierzi pe tine. „Observi schimbări în comportamentul tău. Ți-e teamă să-i spui nu partenerului tău, nu poți avea conversații deschise despre bani, începi să te simți anxioasă în legătură cu lucrurile pe care le-ai fi făcut în mod normal și te trezești izolată.”
Capcana se închide complet. „Mai târziu, s-ar putea să realizezi că nu ai acces la contul bancar în care îți este plătit salariul. Facturile apar la ușă și, deși credeai că partenerul tău se ocupă de tot, te trezești brusc cu o mulțime de datorii.”
Cum ajuți o prietenă prinsă în capcană
Dacă bănuiești că o prietenă trece prin asta, nu aștepta declarații directe. „S-ar putea ca supraviețuitoarea să nu spună: «Sunt victima unui abuz domestic». Adesea sunt semne subtile, cum ar fi schimbări în comportamentul ei.”
Izolarea este un prim indiciu. „S-ar putea să nu ia parte la lucruri obișnuite, cum ar fi să iasă la prânz cu tine.” Fii atentă la cum vorbește despre cheltuieli sau dacă renunță la micile bucurii personale. Sfatul expertei este clar: „Fii atentă la persoanele dragi care devin izolate.”
Răbdarea este absolut necesară.
Dar cum intervii fără să faci mai mult rău? „este foarte important să nu judeci. Exprimă-ți îngrijorarea, pune-le întrebări deschise și permite-le să împărtășească ceea ce le face să se simtă confortabil”. Trebuie doar să fii acolo. „Spune-le că ești acolo, indiferent prin ce trec, că nu sunt singure și fii cu adevărat acolo pentru a le sprijini atunci când sunt pregătite să ceară ajutor.”
Dacă ești chiar tu cea aflată într-o situație critică, acționează. Experții britanici sunt clari: „dacă ești în pericol iminent, sună întotdeauna la 999”. Pentru crearea unui plan de evadare, organizațiile de profil, precum Refuge, oferă linii telefonice de urgență. Ulterior, alte asociații precum Money Advice Plus „oferă sprijin în reconstruirea independenței tale financiare”. Unele bănci au început și ele să ofere plase de siguranță. De exemplu, „TSB oferă un fond de fugă de până la 500 de lire sterline clienților noi și existenți care iau măsuri pentru a fugi”.
