Partidul AUR continuă să conducă detașat în preferințele de vot ale românilor, deși înregistrează o scădere constantă de la începutul anului, ajungând la 37% în aprilie 2026. În același timp, competitorii direcți, PSD și PNL, marchează creșteri ușoare, conform datelor culese în perioada 1-7 aprilie. Ierarhia politică se menține, însă cu nuanțe importante.
Clasamentul partidelor în aprilie
Pe prima poziție se află AUR, cu 37% din intențiile de vot, un procent în scădere față de 38% în martie și 40,9% în ianuarie 2026. La o distanță considerabilă, Partidul Social Democrat (PSD) a urcat la 20,1%, comparativ cu 19,2% în luna precedentă. Partidul Național Liberal (PNL) a crescut și el, ajungând la 15,5%, de la 14,5% înregistrate în martie. USR bifează, de asemenea, un avans, fiind cotat cu 12,7%, față de 11,4% în luna anterioară. Sub pragul electoral se situează UDMR cu 4,3%, POT cu 3,6% și SOS România cu 2,8%. Alte formațiuni, precum SENS (2,4%) și candidații independenți (1%), completează clasamentul.
Ierarhia se schimbă în rândul votanților mobilizați
Analiza datelor se schimbă atunci când se ia în calcul electoratul care declară că va merge sigur la vot, reprezentând 55,9% din totalul eșantionului. În acest segment, AUR își consolidează poziția, adunând 38,8% din voturi. Surpriza apare pe locurile următoare, unde PNL urcă pe poziția a doua, cu 16,9% din preferințe. PSD coboară astfel pe locul trei, cu un scor de 16,6%. USR se apropie de cele două, fiind creditat cu 14,4% din voturile celor deciși să meargă la urne. Aceste cifre sugerează că anumite partide beneficiază de un electorat mai hotărât și mai mobilizat.
Explicația specialistului
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, oferă o perspectivă asupra acestor dinamici, subliniind discrepanța dintre intenția generală de vot și opțiunile votanților mobilizați. El explică fenomenul observat în cifrele din aprilie. „AUR atinge cel mai mic scor în măsurătorile INSCOP realizate după alegerile prezidențiale din mai 2025 (37%), pierzând faţă de începutul anului 2026, 4 puncte procentuale. În acelaşi timp, se observă un nou fenomen care, luna aceasta, pare mai amplu faţă de alte măsurători, şi anume creşterea semnificativă a diferenţelor între intenţia de vot a respondenţilor care aleg un partid, respectiv a respondenţilor care aleg un partid şi declară că ar veni sigur la vot (votanţii mobilizaţi)”, a declarat Ștefureac. Analistul a continuat: „De exemplu, în cazul PSD este o diferenţă de 3,5 puncte procentuale între cei care aleg PSD (20,1%) şi votanţii mobilizaţi ai PSD (16,6%). Spre comparaţie, PNL, USR şi AUR au alegători mai mobilizați, în timp ce PSD şi UDMR au alegători mai puţin mobilizaţi în acest moment”.
Prezența la vot, o necunoscută importantă
Întrebați despre certitudinea participării la vot pe o scară de la 1 la 10, aproape 65% dintre români (64,9%) au ales nota maximă, indicând că vor merge „sigur da” la urne. La polul opus, 15,8% dintre respondenți au ales nota 1, fiind convinși că nu vor participa la procesul electoral. Datele sondajului au fost culese prin intermediul a 1100 de interviuri telefonice. Eșantionul este reprezentativ la nivel național, iar eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%.
