România a ajuns la 19.028.813 cetățeni cu drept de vot la 31 martie 2026, conform datelor oficiale ale Autorității Electorale Permanente. Cifra reprezintă o scădere cu 3.715 persoane față de luna precedentă, reflectând o tendință de reducere și îmbătrânire a electoratului. În acest context, un sondaj de opinie arată că AUR domină preferințele tinerilor cu 34% și conduce la nivel național cu un scor total de 38%.
Primăriile, acuzate că întârzie raportarea datelor
În luna martie 2026, din Registrul electoral au fost radiate 22.115 persoane decedate și 228 de persoane cărora li s-a interzis dreptul de vot. În același timp, au fost înscriși 18.557 de tineri care au împlinit 18 ani, soldul net fiind negativ. Sociologul Vladimir Ionaș de la Avangarde susține că datele sunt adesea decalate, iar primăriile au un rol în această situație. „Probabil este vorba despre oamenii care între timp au fost declarați de către primării, pentru că aici este principala problemă: modul în care primăriile raportează decesele și ieșirile naturale din Registrul electoral. Cei de la Registrul electoral, din câte știu, nu au acces la aceste informații până când nu sunt raportate de primării. De multe ori, primăriile întârzie cu aceste informații, pentru că nu sunt foarte dornice să reducă populațiile. Primarii preferă, de obicei, să aibă mai mult timp un număr mare de cetățeni, pentru că astfel primesc mai mulți bani de la stat, au acces la proiecte mai mari, finanțări mai consistente”, a explicat Ionaș.
Schimbarea de generații avantajează partidele anti-sistem
Modificarea structurii demografice a electoratului are implicații politice directe. Noile generații de votanți par să se îndrepte către partidele percepute ca fiind în afara sistemului politic tradițional. „Din punct de vedere politic, noile generații votează, în general, partide percepute ca anti-sistem, ca partide de revoltă. Așadar, USR și AUR sunt avantajate. Chiar dacă între timp USR este perceput mai mult ca un partid de bază, parte a sistemului, AUR rămâne principalul beneficiar”, a afirmat sociologul. Acesta a adăugat că vechile tipare de vot nu mai sunt valabile. „Odată cu înaintarea în vârstă, în ultimii 30 ani, electoratul migra în mod natural către Partidul Social Democrat, care reprezenta interesele pe care le aveau oamenii mai în vârstă. În prezent, însă, lucrurile s-au schimbat: PSD nu mai atrage la fel de mult electoratul care înaintează în vârstă”, a mai spus Vladimir Ionaș.
Mitul tinerilor neimplicați în politică, demontat
Ideea că tinerii sunt dezinteresați de politică este considerată o exagerare de către specialist. Vladimir Ionaș susține că modul de calcul al prezenței la vot distorsionează realitatea. „Cred că este o exagerare. Dacă ne uităm la prezența la ultimele alegeri, inclusiv cele locale și parlamentare, din totalul tinerilor între 18 și 25 ani, aproximativ jumătate participă la vot. Problema este că cei de la BEC (Biroul Electoral Central) raportează procentajul tinerilor în funcție de totalul populației, nu doar de votanți, așa că rezultă un procent aparent very mic. Totuși, tinerii ies la vot; există un procent mare care nu se simte reprezentat sau nu este interesat de politică, ceea ce este natural și se întâmplă peste tot. Nu este atât de important precum o prezintă unii”, a precizat Ionaș.
Sondaj INSCOP AUR domină la aproape toate vârstele
Un sondaj de opinie realizat de INSCOP la finalul anului trecut detaliază preferințele electorale pe segmente de vârstă. La tinerii între 18 și 29 de ani, AUR conduce cu 34%, urmat de SENS (16%), USR (14%), PNL (13%) și PSD (9%). Dominanța AUR se accentuează la grupa de vârstă 30-44 de ani, unde atinge 50%, la mare distanță de USR (18%), PNL (11%) și PSD (8%). La categoria 45-59 de ani, AUR rămâne pe primul loc cu 41%, dar PNL urcă la 19%, iar PSD la 15%. Singura grupă de vârstă unde PSD este lider este cea de peste 60 de ani, cu 38%, urmat îndeaproape de AUR, cu 28%. Pe totalul eșantionului, AUR conduce cu 38%, urmat de PSD cu 19,5%, PNL cu 14,6% și USR cu 12,3%.
Îmbătrânirea populației un proces în accelerare
Datele Institutului Național de Statistică confirmă tendințele demografice. La 1 ianuarie 2026, populația României a ajuns la 21,6 milioane de persoane, o scădere de 0,5% față de anul precedent. Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, indicele ajungând la 136,6 persoane vârstnice la o sută de persoane tinere, în creștere de la 131,7 în anul anterior. Vârsta medie a populației a atins 43,2 ani. Cea mai numeroasă grupă de vârstă este 45-49 de ani, cu o pondere de 8,6% din total, în timp ce grupa 0-4 ani reprezintă doar 4%.
