Peste jumătate dintre polițele RCA din România se încadrează în clasele de bonus superioare, B7 și B8, un fenomen pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) îl consideră anormal. Deși statisticile par să indice că avem cei mai disciplinați șoferi din Europa, sistemul actual ascunde un deficit major de corectitudine și îi penalizează pe conducătorii auto prudenți.
Un sistem cu un deficit de justețe
Piața asigurărilor din România, deși stabilă, se confruntă cu probleme structurale care provin chiar din sistemul RCA. Sorin Mititelu, vicepreședintele ASF, susține că mecanismul bonus-malus și-a atins limitele și nu mai reflectă corect realitatea din trafic. Principala problemă este lipsa de diferențiere între tipurile de evenimente rutiere. „Ceea ce avem ca şi constatări în acest moment este că are un deficit de justeţe, în sensul că nu face diferenţa între evenimentele cu impact major şi ceilalţi participanţi la acest sistem de bonus-malus,” explică oficialul. Practic, sistemul tratează la fel o zgârietură minoră în parcare și un accident grav, cu daune majore.
Problema structurală a celor 15 clase
Deficiența sistemului este una de design. Structura actuală, bazată pe 15 clase de bonus-malus, permite șoferilor să atingă clasa maximă de bonus într-un timp foarte scurt, ceea ce distorsionează profilul de risc. Un șofer poate obține reducerea maximă chiar dacă nu are un istoric impecabil pe termen lung. „A doua chestiune este de design, structural. Avem un sistem bazat pe 15 clase în momentul de faţă. Ceea ce face ca practic, după o perioadă relativ scurtă, de la B0 până la B8, să îţi trebuiască şase ani fără eveniment ca să ajungi la maxim. Maximul însemnând o reducere a primei pe care ţi-o propune asigurătorul cu 50%,” a detaliat vicepreședintele ASF. Așadar, șase ani fără daune sunt suficienți pentru a beneficia de o înjumătățire a primei de asigurare.
Cine plătește pentru reducerile masive
Aici intervine paradoxul. Frecvența daunelor în România este de aproximativ 6%, cea mai mare din regiune, însă majoritatea șoferilor beneficiază de reduceri substanțiale. Această distribuție asimetrică generează un cost care trebuie acoperit, iar povara cade pe umerii celorlalți asigurați, inclusiv pe cei fără incidente. „Frecvenţa daunelor este undeva la 6%, ceea ce face ca după un număr de ani să aibă loc o distribuţie asimetrică. Mai bine de jumătate din poliţe sunt în B7 şi B8. Acest bonus-malus conduce la un discount, ceea ce înseamnă că discountul trebuie compensat cu o încărcare de la ceilalţi,” a punctat Mititelu. În esență, șoferii prudenți subvenționează reducerile acordate unui număr foarte mare de asigurați.
Stabilitatea pieței și presiunea costurilor
În ciuda acestor probleme, indicatorii financiari ai pieței de asigurări sunt considerați normali. Cu toate acestea, cifrele arată o presiune constantă pe segmentul RCA. Pentru anul 2025, rata combinată la RCA este estimată la 102%, ceea ce înseamnă că asigurătorii înregistrează pierderi din activitatea de bază pe acest tip de polițe. Profitabilitatea este menținută doar prin rezultatele financiare obținute din alte investiții. În acest context, ASF are ca obiectiv deschiderea pieței de intermediere pentru a stimula concurența, permițând mai multor entități, persoane fizice sau juridice, să participe la distribuția asigurărilor.
