Inteligența artificială (AI). Nu chiar un subiect fierbinte peste tot în România. Se vorbește că aproape 7 din 10 români vor adopta AI până în 2026. Dar realitatea? Alta. Un studiu recent arată că suntem printre ultimii la nivel global. Asta în privința utilizării AI la muncă. Surprinzător sau nu, diferența dintre șefi și angajați e mare, conform News24.
Datele publicate de Business Review arată clar: doar 44% dintre angajații români au folosit AI în ultimul an. Cifra asta ne pune sub media globală de 57%. Taxele și conflictele geopolitice par să preocupe mai mult. Nu transformarea tehnologică. Analizăm cifrele. Vedem cine sunt campionii adopției.
România, la coada clasamentului: cine ne depășește?
Studiul PwC Workforce Hopes and Fears Survey 2025 spune clar: România e pe locul 41 din 48 de țări analizate. Un loc modest. Doar 44% dintre angajați au folosit AI în ultimul an. India și Vietnam conduc detașat, cu peste 84%. Utilizarea? Mai mult superficială. Doar 6% dintre români folosesc zilnic AI generativ. Media globală e de 14%. Agenții AI? Procentul scade la un infim 2%. Atât.
Prăpastia dintre manageri și angajați: cine trage frâna?
Revoluția AI se petrece, momentan, la nivel de top management. Aproape două treimi (64%) dintre directorii executivi și 59% dintre manageri spun că au folosit AI la birou. Când coborâm pe scara ierarhică, cifrele scad brusc. Doar 35% dintre angajații fără funcții de conducere au interacționat cu AI. O diferență uriașă, nu-i așa? Apare și o diferență între generații.
Tinerii sunt mai deschiși, dar nu e suficient
Tinerii din Generația Z sunt cei mai deschiși. Au o rată de adopție de 57%. Milenialii urmează cu 44%. Angajații din Generația X? Cei mai reticenți, cu doar 35%. Ruxandra Târlescu, Tax, Legal and People Leader la PwC România, explică: „Retincența se datorează în mare parte unei implementări fragmentate și lipsei de training adaptat”.
Ce-i sperie pe români mai mult decât AI? Schimbările legislative. Întrebați ce le influențează cel mai mult munca, angajații români se uită în altă direcție. Schimbările legislative și de reglementare (50%) sunt pe primul loc. Urmează conflictele geopolitice (43%). Transformarea tehnologică e abia pe locul trei, cu 39%. Oana Munteanu, Director la PwC România, punctează: era de așteptat, având în vedere „multiplele ajustări de ordin normativ și fiscal din 2025”.
