Alinierea politicilor naționale la nivelul mediu al țărilor OCDE ar putea conduce la o creștere pe termen lung de aproximativ 25% a PIB-ului pe cap de locuitor pentru România. Această concluzie reiese dintr-o analiză a lui Leonardo Badea, Prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, care subliniază beneficiile economice semnificative ale procesului de aderare.
Beneficiile aderării la „clubul economiilor dezvoltate”
Procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) transmite un semnal puternic privind angajamentul unei țări față de standarde ridicate în domenii cheie. Printre acestea se numără guvernanța corporativă, combaterea corupției, stimularea concurenței și reglementarea investițiilor. Un astfel de angajament consolidează încrederea investitorilor și poate reduce costul capitalului pentru economie.
Conform unei analize OCDE, o economie tipică poate înregistra o creștere de 25% a PIB-ului pe cap de locuitor prin alinierea la politicile organizației. O parte importantă a acestui impact provine din reforme specifice. Aproximativ o cincime din creșterea estimată, adică circa 5 puncte procentuale, este asociată reformelor în domeniul reglementării piețelor de bunuri. Un impact similar ar putea rezulta din ajustarea nivelului mediu al poverii fiscale asupra muncii.
Oportunități pentru economia locală
În prezent, România ocupă o poziție de „platou intermediar” în lanțurile valorice globale. Această situație este caracterizată de o integrare asimetrică, unde exporturile sunt dominate de entități mari cu capital străin, în timp ce legăturile dintre acestea și furnizorii autohtoni rămân reduse. Leonardo Badea consideră că o oportunitate majoră pentru România este dezvoltarea acestor legături.
„Consider că unul dintre elementele importante evidențiate în cadrul raportului, ca o oportunitate majoră pentru România, este stimularea legăturilor organice între capitalul străin și furnizorii autohtoni”, a afirmat Prim-viceguvernatorul BNR. Acesta a explicat că investițiile străine creează uneori „insule de productivitate” puțin conectate la economia locală, limitând beneficiile pentru țara gazdă. Soluția este transformarea firmelor locale din simpli furnizori de componente în parteneri de inovație și dezvoltare. „Ceea ce avem nevoie, în schimb, este să gândim mecanisme prin care firmele românești deja existente să devină un argument în plus pentru atragerea de investiții străine directe”, a adăugat Badea.
Reforme pe piața muncii și saltul tehnologic
Analiza OCDE pledează pentru o schimbare de paradigmă pe piața muncii, unde decalajele actuale trebuie abordate ca oportunități. Segmentele slab integrate pe piața muncii, precum tinerii, femeile sau populația din mediul rural, reprezintă rezerve de creștere neexploatate. Integrarea lor ar spori oferta de forță de muncă și productivitatea. Pentru a atinge aceste obiective, se recomandă instrumente precum sisteme duale de educație, servicii active de ocupare, extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și programe de lucru flexibile.
Deși adoptarea tehnologiilor avansate în mediul de afaceri local a fost modestă, infrastructura digitală generalizată a României oferă fundația pentru o accelerare rapidă a productivității. Întărirea guvernanței și creșterea predictibilității cadrului fiscal vor contribui la dinamismul sectorului privat.
Digitalizarea administrației și disciplina fiscală
Digitalizarea administrației este un vector important pentru accelerarea convergenței. Implementarea unor sisteme precum SAF-T și e-Factura este esențială pentru lărgirea bazei de impozitare și îmbunătățirea colectării fiscale. Aceste măsuri reduc costurile de tranzacție pentru sectorul privat, cresc transparența și stimulează investițiile.
Reformele instituționale trebuie însă însoțite de corecții macroeconomice. „Nu trebuie să pierdem din vedere nevoia de corecții consistente ale dezechilibrelor macroeconomice din prezent, conform obiectivelor și etapelor discutate împreună cu Comisia Europeană”, a subliniat Leonardo Badea. Este necesară corectarea traiectoriei de creștere a datoriei publice, ceea ce implică aducerea deficitului primar sub pragul de 1% din PIB. Pentru anul 2026, nivelul deficitului primar este estimat la aproximativ 3,27% din PIB.
Un plus de creștere potențială de până la 1% din PIB
Aderarea la OCDE nu este un scop în sine, ci un proces care poate genera beneficii concrete. „Integrarea României în OCDE nu reprezintă un punct terminus, ci activarea unui sistem de referință care poate genera un plus de creștere potențială estimat la 0,8% – 1% din PIB pe an”, a explicat oficialul BNR. Acest surplus nu este un dividend automat, ci rezultatul cumulat al reformelor, al eficientizării alocării capitalului și al modernizării prin digitalizare.
Pentru a atinge acest potențial, România are nevoie simultan de disciplină fiscală, investiții productive și dezvoltarea piețelor financiare. Doar astfel, reformele realizate în cadrul procesului de aderare la OCDE pot produce efecte durabile și pot susține transformarea structurală a economiei naționale.
