Universitatea Craiova s-a calificat în finala Cupei României. Oltenii au învins-o pe Dinamo cu 5-2, după executarea loviturilor de departajare, într-un meci disputat pe Arena Națională. Partida a fost marcată de prudență excesivă, ambele echipe părând mai preocupate să nu greșească decât să câștige.
Un meci decis de frică la 11 metri
Prima ocazie importantă a partidei a apărut abia în minutul 67, la o lovitură de cap a lui Stoinov. Jocul a fost lipsit de ritm și de șanse clare de gol, lăsând impresia că ambele formații și-au dorit ca soarta calificării să se decidă în prelungiri și la penalty-uri. Pe teren, Craiova a avut numeroase atacuri nefinalizate, în timp ce Dinamo s-a concentrat pe organizarea defensivă. O posibilă explicație pentru calitatea slabă a jocului ar putea fi legată de calitatea mingilor, un subiect atins recent de antrenorul Rapidului, Dobre, care a afirmat că „puşcăriile de mingi” din Cupă distrug fotbalul. În cele din urmă, la loviturile de departajare, jucătorii Craiovei au avut nervii mai tari și s-au impus, confirmând opinia lui Raul Rusescu, care consideră că la 11 metri nu este o loterie, ci câștigă executanții mai buni.
Strategii precaute și schimbări timide
Prudența nu s-a manifestat doar pe gazon, ci și pe băncile tehnice. Antrenorul dinamovist, Kopic, a ales să consolideze defensiva după pauză prin introducerea unui fundaș central suplimentar, un gest interpretat ca o recunoaștere a inferiorității echipei sale. Nici oltenii nu au profitat de acest lucru, neavând curajul necesar pentru a forța desprinderea. Antrenorul Craiovei, Coelho, a fost la rândul său criticat pentru o mutare lipsită de inspirație. „Răspunsul lui Coelho ne-a trântit în fotolii, portughezul a schimbat cu frică, vârf pe vârf, Assad în locul lui Nsimba.” Jocul Universității a fost descris ca generând „zgomot, volum, nu muzică”, în timp ce Dinamo nu a arătat aproape nimic pe faza ofensivă. A fost surprinzător că două echipe de play-off au arătat o asemenea reticență în a face presing.
Jucători în lumina reflectoarelor și în umbră
Chiar și într-un meci modest, anumiți jucători au ieșit în evidență. Danny Armstrong de la Craiova și-a provocat constant adversarii, fiind genul de fotbalist pe care oponenții îl detestă. Despre el, specialiștii notează că „picioarele scoțianului nu sunt extraordinare, el are însă o calitate evidentă: ca orice britanic autentic, centrează cum trebuie”. Prezent în lojă, noul selecționer Gică Hagi i-a putut urmări pe Adi Rus și Screciu, dar și pe tinerii David Matei și Matteo Duțu. La polul opus, alți fotbaliști au dezamăgit. Despre evoluția lui Cîrjan s-a spus că „să chiulești de la meci cum a făcut Cîrjan e intolerabil pentru un număr 10 de 23 de ani”. Nsimba și Cicâldău au avut, de asemenea, prestații șterse. În ceea ce-l privește pe George Pușcaș, acesta nu poate fi judecat momentan, având în vedere că nu a mai jucat un meci întreg din februarie 2025.
Antrenorii străini, o tendință pentru granzi?
Meciul scoate în evidență o tendință tot mai clară în fotbalul românesc. Craiova, cu un antrenor străin, se luptă pentru event. Dinamo a fost revitalizată de un tehnician din afara țării, iar FCSB a renunțat la ideea de a mai colabora cu antrenori autohtoni. Acest curent transmite un mesaj direct către școala românească de antrenori. Concluzia este una tranșantă: „Când 3 granzi îți spun că nu mai ai profesioniști, desființează-ți școala! Sau apucă-te de ea.”
