Președintele polonez Karol Nawrocki a lansat o propunere radicală: schimbarea completă a Constituției țării până în anul 2030. Anunțul a fost făcut în cadrul ceremoniei care a marcat 235 de ani de la adoptarea primei legi fundamentale a Poloniei, iar argumentul principal este că „nu pot exista două centre de putere” în stat.
O „Magna Carta de nouă generație”
Momentul ales pentru acest anunț nu a fost deloc întâmplător. Cu o agendă ultraconservatoare și eurosceptică, Nawrocki a venit în fața publicului cu o viziune clară, susținând ferm că „astăzi avem nevoie de o Magna Carta de nouă generație până în 2030”. Iar lucrurile nu se opresc la simple declarații.
Pentru a pune planul în mișcare, președintele a numit deja un „Consiliu pentru o Nouă Constituție”. Primii membri și-au primit oficial scrisorile de numire și au sarcina directă de a elabora noul document, un obiectiv pe care Nawrocki l-a anunțat încă din primul său discurs de la preluarea mandatului, în august anul trecut.
Justificarea unei mișcări majore
Dar de ce acum? Liderul polonez a susținut că actualul document, adoptat în 1997, a fost rezultatul unui compromis necesar într-o perioadă de transformare politică. Numai că, în opinia sa, contextul global s-a schimbat dramatic. Potrivit News24, președintele a explicat că lumea arată cu totul altfel în prezent, iar „astăzi Polonia face parte din Uniunea Europeană, este membră a NATO și cred că în curând va fi membră a G20”.
Mai mult, Nawrocki, care l-a înlocuit anul trecut pe conservatorul Andrzej Duda, a invocat și motive de securitate. El a susținut că „situația de securitate a țării impune să avem o autoritate puternică, dar controlată, emanând direct” din legea supremă. „Constituția din 1997 trebuie modernizată sau modificată”, a subliniat el.
Atac direct la Guvernul Tusk
Discursul prezidențial a inclus și atacuri destul de tăioase la adresa executivului condus de premierul liberal și proeuropean Donald Tusk. Nawrocki a susținut că funcția de șef al statului este rezultatul direct al „alegerilor democratice, prin voința suveranității naționale”.
În schimb, a continuat el, guvernul se formează prin „acorduri partizane, structuri politice care separă puterea de națiune”, omițând, e drept, că și executivul rezultă tot în urma unor alegeri legislative. Președintele a lansat și o săgeată directă către coaliția de guvernare, afirmând că „democrația este domnia majorității cu respect pentru minoritate, nu obstrucționarea vulgară a drepturilor majorității de către minoritate”.
Replica dură a premierului
Reacția taberei guvernamentale nu s-a lăsat prea mult așteptată. Premierul Donald Tusk a amintit că actuala lege fundamentală definește extrem de clar responsabilitățile fiecărei puteri în stat și a cerut președintelui și opoziției ca, înainte de a adopta o nouă Constituție, să o respecte pe cea în vigoare.
„Președintele știe perfect că astăzi, mâine sau poimâine nu va exista o majoritate constituțională în favoarea ideilor sale, așa că acesta este mai mult un joc politic. În opinia mea, nu va face decât să genereze și mai multă confuzie, iar Polonia are nevoie de stabilitate mai presus de orice”, a subliniat Tusk.
Rădăcinile unui blocaj politic
V-ați întrebat vreodată de ce există atâtea tensiuni la Varșovia? Sistemul actual îi oferă președintelui polonez puteri destul de largi, inclusiv dreptul de a se opune prin veto oricărei legi, chiar dacă aceasta a trecut de Parlament. Opoziția sa poate fi anulată doar de o majoritate de două treimi, un procent pe care coaliția lui Tusk pur și simplu nu îl deține.
Cifrele vorbesc de la sine.
Până în prezent, șeful statului s-a opus deja prin veto în privința a cel puțin 20 de legi propuse de guvern. Ambiguitatea legii supreme actuale complică și mai mult lucrurile. Documentul acordă guvernului controlul asupra politicii externe și a securității interne, dar în același timp îi oferă președintelui puterea de a reprezenta țara în forurile internaționale, de a ratifica tratatele sau de a acredita ambasadori (o sursă constantă de conflict instituțional).
