Justene Bologna, în vârstă de 30 de ani, se confruntă cu o datorie de peste 200.000 de dolari, acumulată după terminarea facultății și a masterului. Această povară financiară i-a afectat profund sănătatea mintală, generând o stare de neliniște constantă. Situația ei reflectă o problemă cu care se confruntă numeroase persoane.
„Am un stres și o anxietate severe,” mărturisește Justene. Problemele financiare s-au accentuat după nașterea gemenilor, când s-au adăugat și datoriile medicale. Presiunea a început să-i afecteze fiecare aspect al vieții, de la deciziile zilnice de cumpărături până la relațiile cu apropiații.
Impactul ascuns al stresului financiar
Datoriile au capacitatea de a se infiltra în toate aspectele vieții, dincolo de extrasul de cont bancar. Acestea pot tensiona relațiile personale și pot diminua bucuriile cotidiene. „Uneori, oamenii subestimează modul în care aceste mari stresuri financiare afectează toate aspectele vieții noastre,” explică Helen Colby, profesoară la Universitatea Indiana.
O pauză programată de la griji
O strategie pentru a gestiona anxietatea este alocarea deliberată a unor perioade de timp în care este interzis să te gândești la datorii. Fie că este vorba de o oră pe zi sau de o după-amiază în weekend, acest exercițiu ajută la reconectarea cu obiectivele pe termen lung, fără a lăsa grijile să consume toată energia. „Uneori ne putem da permisiunea să nu ne mai facem griji pentru acele lucruri și să ne concentrăm pe imaginea de ansamblu, dacă delimităm timpul,” spune Colby.
Presiunea financiară este o realitate globală. O analiză recentă arată că peste 40 de milioane de americani au reînceput plata creditelor studențești după pauza din pandemie. În România, situația este similară, fie că este vorba de rate la credite ipotecare, carduri de credit sau împrumuturi de nevoi personale. A-ți oferi o pauză mentală devine astfel un act necesar de auto-îngrijire.
Metoda recompensei sau „mental bootstrapping”
Simplul act de a verifica soldul datoriilor poate declanșa anxietate. Helen Colby propune o tehnică numită „mental bootstrapping”, care presupune asocierea unei sarcini neplăcute, precum revizuirea bugetului, cu o activitate plăcută. „Este ideea că, dacă urmează să faci ceva ce nu vrei cu adevărat să faci, fie îți oferi o recompensă după aceea, fie faci ceva distractiv și apoi te apuci de lucrul pe care chiar nu vrei să-l faci,” explică Colby.
De exemplu, poți viziona un episod din serialul preferat înainte de a analiza cheltuielile timp de o oră. Sau, după ce ai stabilit un plan de plată a datoriilor, te poți bucura de desertul favorit. Această abordare poate face sarcinile stresante mult mai ușor de gestionat.
Importanța comunicării deschise
Datoriile pot induce un sentiment puternic de singurătate, ca și cum ai fi singura persoană care se luptă cu această problemă. Izolarea nu face decât să amplifice stresul. Soluția este să vorbești despre ceea ce simți cu o persoană de încredere, chiar dacă la început poate părea dificil. Nu este necesar să dezvălui sume exacte sau detalii intime.
„În multe situații, vorbesc cu oameni a căror familie nu știe că se luptă, prietenii lor nu știe, șeful lor nu știe… Și nu trebuie neapărat să împărtășești totul,” subliniază Colby. Verbalizarea îngrijorărilor poate elibera o presiune considerabilă și poate oferi o perspectivă mai clară asupra situației. A cere ajutor sau pur și simplu a te descărca este un prim pas spre a prelua din nou controlul asupra vieții financiare și emoționale.
