Un studiu realizat de cercetători români a identificat microplastice în speciile de pește și fructe de mare consumate frecvent de pe litoralul românesc. Șprotul, rapana și midiile sunt contaminate, conform datelor publicate în Revista Ioana.
Contaminarea cu microplastice: șprot, rapană și midii
Peste 93% dintre exemplarele de șprot și rapană analizate conțineau microplastice, arată studiul. Procentul a fost de 66,7% în cazul midiilor. Analizele de laborator au indicat o prezență extinsă a particulelor de plastic în organismele marine, conform cercetării.
Cercetătorii au identificat particulele de plastic nu doar în sistemul digestiv al organismelor marine, ci și în țesuturile moi. Această constatare sugerează o contaminare constantă a speciilor analizate, conform studiului.
Ce sunt microplasticele și de unde provin
Microplasticele sunt fragmente de plastic cu dimensiuni sub 5 milimetri. Studiul arată că acestea provin din degradarea deșeurilor sau din surse industriale și textile.
Fibrele au fost cel mai frecvent tip de microplastic descoperit în organismele marine analizate. Culorile predominante ale microplasticelor identificate au fost negru, albastru și transparent, indică cercetarea.
Aceste microplastice pot proveni din haine sintetice, plase de pescuit, ambalaje sau alte deșeuri. Odată ajunse în mediul marin, deșeurile se degradează sub acțiunea factorilor de mediu, eliberând particule din ce în ce mai mici, care sunt ingerate de viețuitoarele acvatice, se menționează în studiu.
Cum ajung microplasticele în lanțul alimentar
Prezența microplasticelor în organismele marine arată că acestea sunt ingerate accidental. Peștii și moluștele le preiau prin filtrarea apei în timpul hrănirii sau prin consumul altor organisme deja contaminate, conform studiului.
Studiul evidențiază cazul rapanei, un prădător marin la care se manifestă transferul trofic. Prin acest fenomen, microplasticele se transmit de-a lungul lanțului alimentar, iar nivelul de contaminare crește de la o specie la alta, putând ajunge la consumatorul final.
Cercetarea arată că microplasticele reprezintă o problemă sistemică ce afectează întregul ecosistem marin. Șprotul, rapana și midiile sunt specii consumate la scară largă în România, ceea ce înseamnă că particulele de plastic pot ajunge indirect în alimentația umană.
Riscuri potențiale pentru sănătatea umană
Studiul nu stabilește o cauzalitate directă între consumul acestor specii și apariția unor afecțiuni. Cu toate acestea, specialiștii avertizează asupra pericolelor, conform datelor publicate în Revista Ioana.
Microplasticele pot transporta substanțe toxice, metale grele sau microorganisme patogene. Ingerarea constantă a acestor particule ar putea favoriza inflamații la nivel celular sau alte dezechilibre biologice, conform cercetării.
Aceste efecte sunt încă studiate la nivel internațional pentru a stabili cu exactitate impactul pe termen lung. Marea Neagră este considerată una dintre cele mai vulnerabile mări din Europa la poluarea cu plastic, arată studiul.
Poluarea cu plastic în Marea Neagră
Dunărea transportă cantități mari de deșeuri din interiorul continentului, pe care le varsă în mare. Acest flux de poluare contribuie la acumularea microplasticelor în sedimente și în organismele marine, cu efecte economice și sociale asupra pescuitului, turismului și siguranței alimentare, conform studiului.
Măsuri necesare pentru reducerea poluării
Cercetătorii subliniază importanța continuării studiilor pentru a înțelege mai bine sursele microplasticelor și impactul real asupra sănătății umane. Sunt necesare monitorizări pe termen lung și analize suplimentare pentru a formula recomandări clare pentru autorități și populație, conform datelor publicate de Revista Ioana.
Rezultatele pot fundamenta politici publice mai stricte privind gestionarea deșeurilor și reducerea plasticului de unică folosință. Diminuarea poluării cu plastic necesită un efort comun, conform studiului.
Autoritățile pot contribui prin reglementări și investiții în infrastructura de colectare și reciclare. Populația poate avea un rol important prin reducerea consumului de plastic și prin susținerea inițiativelor de mediu, arată cercetarea.
Datele studiului indică un nivel de poluare care afectează direct lanțul alimentar, ridicând întrebări despre siguranța produselor marine. Măsuri urgente sunt necesare pentru a proteja ecosistemul Mării Negre și sănătatea consumatorilor.
