Un copil din Vâlcea… ultima victimă. Gripa a făcut 83 de victime în România. Paradoxal, frica de vaccin e MAI mare. De ce oare?
Virusul gripal seceră vieți. Mulți părinți amână vaccinarea. Crezând că fac bine. Cifrele sunt însă crunte. Doar 1,3 milioane de români s-au vaccinat antigripal. Dintr-o populație de aproape 19 milioane. Revista Ioana analizează fenomenul. Nu e doar ignoranță. Mecanisme psihologice complexe. Frica de reacții adverse. Neîncrederea în autorități. Factori decisivi. Atât.
„Dacă-i fac mai mult rău?” Frica, mai tare ca statistica
Decizia de a vaccina un copil. Nu e doar despre date medicale. Emoție pură. Psihoterapeutul adlerian Gabriela Răileanu explică: „Cele mai frecvente temeri pe care le aud în cabinet nu sunt teorii elaborate, ci întrebări simple: Dacă vaccinul îi provoacă o reacție gravă și eu am fost cea care a decis asta? Dacă îi fac mai mult rău?”. Un risc asumat… greu de tolerat. Vinovăția apasă greu. Un sentiment paralizant.
Paradoxul bolilor rare: vaccinul sperie mai mult
Campaniile de vaccinare au avut succes. Mare succes. Boli grave au dispărut. Absența bolii schimbă percepția. „Când o boală ajunge să fie rară, vaccinul începe să pară, în mod paradoxal, mai periculos decât boala însăși”, explică Gabriela Răileanu. Creierul uman. Nu procente. Imagini, emoții. Așa funcționăm. Nu vedem boala? Pericol mic. O poveste despre o reacție adversă, oricât de rară… ne bântuie. Ironia sortii…
Pandemia a mărit neîncrederea. Coincidență?
Pandemia… a erodat încrederea. Serios. Un raport UNICEF din 2023 arată că percepția asupra importanței vaccinurilor pentru copii a scăzut în 52 din 55 de țări analizate. În România, un declin de 10% față de deceniul anterior. Mesaje contradictorii, schimbări bruște… suspiciune mai mare. Vaccinarea, un subiect politic. „Vaccinarea nu a mai fost percepută doar ca un act medical, ci ca unul cu implicații sociale și politice”, spune Gabriela Răileanu. Oare de ce acum?
Cearta nu ajută. Empatia, da!
Tonul autoritar… nu funcționează. Rușinarea părinților speriați… îi închide. Mai mult. Un limbaj calm, respectuos. Mai eficient. „Empatia nu înseamnă să negi datele științifice, ci să recunoști emoția părintelui: Înțeleg că îți este teamă. Mulți părinți simt asta. Hai să ne uităm împreună la informații”, sugerează Gabriela Răileanu. Obstacolele logistice contează. Un studiu INSP și OMS din 2024 arată că îmbolnăvirea copilului sau lipsa unui sistem de monitorizare duc la amânări. Amânări care devin omisiuni. Încrederea e cheia. Schimbarea se produce într-o relație securizantă. Prin relație. Un spațiu unde frica e recunoscută. Dar nu decide singură. Gata.
