Comisia Europeană a finalizat prima evaluare a Actului legislativ privind piețele digitale (DMA), iar concluziile vizează direct șapte giganți tehnologici globali. regulile care le impun să-și deschidă ecosistemele încep să producă efecte, de la posibilitatea de a dezinstala aplicații preinstalate până la folosirea magazinelor alternative pentru programe.
Cine sunt giganții vizați și ce riscă
Legea europeană, intrată în vigoare în 2022, etichetează marile companii drept „gatekeepers” (portari) doar dacă îndeplinesc criterii financiare extrem de stricte. Vorbim despre o cifră de afaceri anuală de 7,5 miliarde de euro în ultimii trei ani, o valoare de piață de 75 de miliarde de euro și cel puțin 45 de milioane de utilizatori finali lunar. Între 2023 și 2025, șapte companii au bifat aceste condiții: Alphabet, Amazon, Apple, ByteDance, Meta, Microsoft și Booking, cu 23 dintre serviciile lor online considerate puncte de acces esențiale pe piață.
Numai că încălcarea regulilor atrage sancțiuni financiare usturătoare. Amenda este de 10% din veniturile anuale totale, procent care poate urca la 20% pentru încălcări repetate. La aceasta se poate adăuga o penalitate zilnică de 5% din venitul mediu. Deja în 2025, Comisia a amendat Apple cu 500 de milioane de euro și Meta cu 200 de milioane de euro. Iar pe 16 aprilie, a cerut oficial gigantului Google să acorde terților acces la datele de căutare.
Cifrele vorbesc de la sine.
Lupta de la Bruxelles. Două tabere, două viziuni
Dar funcționează cu adevărat acest mecanism de control? Andreas Schwab, membru al Parlamentului European și raportor pentru DMA, consideră că legea își atinge scopul, deși are nevoie de ajustări. „Sunt în mare parte de acord cu evaluarea Comisiei Europene […] [dar] piețele digitale evoluează rapid, iar cadrul nu ar trebui privit ca fiind static, în special în ceea ce privește inteligența artificială și cloud-ul”, a declarat acesta.
În tabăra corporațiilor, lucrurile stau puțin diferit. Maria Teresa Stecher, Senior Policy Manager la Computer and Communication Industry Association (CCIA) din Bruxelles (o organizație care reprezintă patru din cei șapte giganți), critică dur procedura, după cum notează Financiarul. „DMA este o intervenție tehnică, dură a Comisiei, vizând doar anumite companii majore, ceea ce face conformarea procedurală dificilă și este lipsită de o procedură echitabilă de control și echilibru”, a afirmat Stecher. Ea a adăugat că „a existat o voință politică de a aborda anumite companii în mod specific, au vrut să creeze un cadru și să îl numească, dar legislația și procedurile în domeniul concurenței ar fi putut obține aceleași rezultate”.
Ce se schimbă concret pentru utilizatorii din România
Schimbările se văd deja pe ecranele telefoanelor noastre. Consumatorii pot alege acum ce motor de căutare folosesc, pot șterge aplicații preinstalate și pot descărca programe din magazine terțe. „Astăzi, consumatorii pot alege care este browserul lor, browserul lor preferat, de exemplu, pe iOS, prin ceea ce numim un ecran de selecție”, a explicat Agustin Reyna, director general al asociației pentru drepturile consumatorilor BEUC.
V-ați gândit vreodată ce înseamnă asta pentru un mic dezvoltator de la noi? Utilizatorii de iPhone din România sunt deja întâmpinați de noile ecrane de selecție, iar startup-urile locale de IT au acum șanse egale să concureze pe platformele globale, putând să-și stabilească propriile prețuri fără a fi blocate de ecosisteme închise.
Să fim serioși, interoperabilitatea mesajelor este un pas uriaș. Reyna a oferit un exemplu practic: „Consumatorii pot face schimb de mesaje de pe BirdChat, care este un startup leton, cu cineva care este pe WhatsApp”. Peste 40 de companii au construit deja servicii noi folosind acest acces îmbunătățit la date.
Costurile ascunse și viitorul legii
Criticii susțin însă că prețul plătit pentru aceste libertăți este disproporționat. Maria Teresa Stecher atrage atenția asupra daunelor colaterale. „Comisia nu ia în considerare efectele negative asupra companiilor mai mici care se bazează masiv pe gatekeepers, ceea ce provoacă pierderi anuale între 8 miliarde de euro și 114 miliarde de euro”, a spus ea.
În replică, Schwab consideră că aceste cifre sunt parte dintr-o strategie de imagine. „Preocupările privind consecințele nedorite ar trebui luate în serios, dar ele sunt adesea exagerate […]. Până în prezent, există dovezi limitate ale unor efecte negative sistemice, aceasta fiind în principal o narațiune folosită chiar de către gatekeepers”.
totusi aplicarea legii rămâne lentă. Agustin Reyna a observat cum giganții tech trag de timp. „Sunt mult mai reticenți la schimbări, sau schimbările pe care le introduc nu sunt suficient de rapide, sau folosesc anumite tehnici… Pentru a face mai dificil pentru consumatori să se bucure de aceste drepturi”. Pentru a forța mâna companiilor, Comisia Europeană intenționează să deschidă mai multe proceduri formale. Reprezentantul BEUC a rezumat direcția: „Aplicarea de către Comisia Europeană este fundamentală… Există un punct în care și dialogurile au o limită… Comisia trebuie să devină mai dură pentru a obține aceste schimbări pe termen mai scurt.”
