Tremorul mâinilor poate anunța boala Parkinson. Când trebuie să mergi la medic

boala parkinson

Mișcările involuntare, precum tremuratul mâinilor, pot genera anxietate și pot fi dificil de gestionat în public, o experiență despre care a vorbit deschis și actorul Michael J. Fox. Solicitarea ajutorului medical este însă un pas necesar, deoarece un tremur persistent poate semnala o afecțiune neurologică, inclusiv boala Parkinson. Am discutat cu Laura Phillips, consilier principal la Parkinson’s UK, pentru a înțelege mai bine simptomele.

Ce este tremorul și cum afectează viața de zi cu zi

Parkinson’s UK definește tremorul ca o mișcare repetitivă și incontrolabilă care afectează o parte a corpului, cum ar fi mâna sau brațul. O astfel de manifestare poate interfera serios cu activitățile cotidiene, transformând gesturi simple în adevărate provocări. Aceste dificultăți pot afecta independența și siguranța unei persoane.

„De exemplu, să faci ceva destul de simplu fără un tremur, cum ar fi să închizi un fermoar, nasturii sau șireturile, ar putea fi destul de dificil pentru cineva care se confruntă cu un tremur”, explică Laura Phillips. Problemele se extind și la alte activități. „În plus, mulți oameni își exprimă îngrijorarea cu privire la modul în care tremorul le-ar putea afecta capacitatea de a conduce în siguranță, iar un diagnostic de Parkinson ar trebui raportat imediat autorităților competente.”

Orice tremur înseamnă boala Parkinson?

Deși asocierea dintre tremur și Parkinson este frecventă, realitatea este mai complexă. Nu orice persoană care are un tremur suferă de această boală și, invers, nu toți pacienții cu Parkinson manifestă acest simptom. „Un tremur este unul dintre cele mai comune tipuri de simptome motorii pe care le experimentează persoanele cu Parkinson, dar un tremur nu este întotdeauna un semn de Parkinson”, clarifică Phillips.

Expertul adaugă că „unii oameni cu Parkinson nu experimentează niciodată un tremur.” Mai mult, există și alte cauze posibile. „Este important de adăugat că și alte afecțiuni neurologice, cum ar fi scleroza multiplă (SM), pot duce la tremurături”, completează ea. Anumiți factori externi sau stări emoționale pot accentua vizibil un tremur. Stresul, oboseala, anxietatea, furia, cofeina, alcoolul sau fumatul se numără printre aceștia. „Oboseala, stresul și anxietatea pot avea un impact vizibil asupra persoanelor cu simptome de Parkinson”, confirmă Phillips. „Oamenii cu un tremur care au Parkinson spun adesea că tremurul lor este mult mai rău atunci când trec printr-o perioadă de stres sau anxietate sau dacă au avut o noapte proastă de somn.”

Semnalul de alarmă – Tremorul de repaus

Chiar dacă fiecare caz este unic, un anumit tip de tremur este considerat un semnal de alarmă specific pentru boala Parkinson. Acesta este cunoscut sub numele de tremor de repaus, care apare atunci când mușchii sunt relaxați. „În cazul bolii Parkinson, de obicei cineva va experimenta un tremur în repaus, spre deosebire de un tremur de acțiune (care apare în timpul mișcării musculare voluntare) sau un tremur intens”, spune Phillips.

Acest tremur afectează frecvent mâinile și picioarele și este descris adesea ca o mișcare de „numărare a banilor”, similară gestului de a rula o pastilă între degetul mare și arătător. Totuși, tremorul de repaus este rareori un simptom izolat. Este important să se observe și alte semne subtile care îl pot însoți. „Alte simptome mai puțin vizibile includ vorbirea care devine mai tăcută, scrisul de mână care devine mai mic (adesea denumit micrografie) și pierderea simțului mirosului”, detaliază Phillips. „Problemele cu echilibrul, durerea, rigiditatea și oboseala sunt, si, simptome foarte comune, dar mai subtile, ale bolii Parkinson.”

Când să mergi la medic și la ce să te aștepți

Specialiștii recomandă consultarea medicului de familie dacă experimentezi un tremur care se agravează în timp și care îți afectează activitățile zilnice. Este un sfat simplu, dar esențial pentru un diagnostic corect. „Te cunoști pe tine însuți mai bine decât oricine altcineva, așa că este important să ceri ajutor dacă ceva nu este normal pentru tine”, insistă Phillips. „Poate că nu este Parkinson, ar putea exista alte motive pentru simptomele pe care le experimentezi, dar este întotdeauna bine să mergi să verifici.”

O strategie utilă este ținerea unui jurnal al simptomelor. „Păstrarea unei cronologii a simptomelor poate ajuta cu adevărat profesioniștii din domeniul medical să distingă orice tipare și să identifice dacă pare un model comun pentru Parkinson sau dacă se întâmplă altceva”, adaugă ea. La cabinet, medicul va începe cu o serie de întrebări pentru a exclude alte cauze. „În primul rând, un medic va dori să pună multe tipuri diferite de întrebări despre starea ta generală de sănătate pentru a exclude lucruri cheie precum deshidratarea și infecțiile medicale care ar putea cauza simptome similare”, explică Phillips. „Este, si, probabil ca ei să pună întrebări despre când ai observat prima dată tremorul și când tinde să apară. De exemplu, se întâmplă când stai și te uiți la televizor sau se întâmplă când te întinzi după ceva în dulap? Este mai rău sau mai bine în diferite momente ale zilei?”

Dacă există suspiciunea de Parkinson, medicul de familie te va trimite la un neurolog. Acesta va continua investigațiile. „Consultantul va continua să excludă alte lucruri și te poate trimite la anumite tipuri de scanări, cum ar fi scanări CT sau RMN, pentru a vedea dacă există lucruri subiacente care ar putea cauza simptomele”, spune Phillips. „Unii oameni vor face, si, un tip special de scanare, numit scanare DAT (Dopamine Transporter Scan), care ajută la identificarea activității dopaminei în creierul unei persoane, care este neurotransmițătorul care lipsește din creierul persoanei atunci când are Parkinson.”