Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Cardiff dezvăluie că jocul cu păpuși Barbie poate îmbunătăți vizibil abilitățile sociale și empatia copiilor. Descoperirea este importantă în contextul în care datele arată că unii copii petrec până la cinci ore pe zi în fața ecranelor.
Jocul cu păpuși versus timpul pe tabletă
Cercetarea, desfășurată pe o perioadă de șase săptămâni, a demonstrat că atât băieții, cât și fetele, ating etape de dezvoltare socială atunci când se joacă cu păpuși. S-a observat că cei mici erau mai predispuși să folosească un limbaj care exprimă emoții și să se angajeze în jocuri sociale în timpul interacțiunii cu păpușile, comparativ cu timpul petrecut pe tabletă. Jocul cu păpușile a încurajat și o interacțiune mai mare cu frații, prietenii sau părinții.
Dr. Sarah Gerson, de la Școala de Psihologie a Universității Cardiff, a oferit o explicație. „Credem că jocul cu păpușile poate încuraja copiii să se angajeze mai mult în interacțiuni sociale și le poate oferi mai multe oportunități de a exersa sau de a reflecta asupra convingerilor, emoțiilor sau intențiilor celorlalți, în comparație cu alte tipuri de joacă.”
Ea a adăugat: „Când se joacă cu păpușile, copiii au ocazia să interpreteze personaje, să creeze narațiuni și să pună în scenă diverse scenarii – acest lucru se bazează pe și stimulează capacitatea de a imagina gândurile, sentimentele și intențiile altora.”
Cum s-a desfășurat experimentul
Pentru acest studiu, cercetătorii au împărțit copiii cu vârste între patru și opt ani în două grupuri distincte. Unui grup i s-au oferit păpuși Barbie și Ken, în timp ce celălalt grup a primit o tabletă cu jocuri preîncărcate. Părinților li s-a cerut să completeze jurnale detaliate despre frecvența, durata și partenerii de joacă ai copilului.
Jocurile de pe tabletă au fost alese pentru a fi deschise, fără obiective stricte, pentru a semăna cu jocul liber cu păpușile. Printre acestea se numărau aplicații în care copiii puteau construi un oraș sau puteau aranja părul personajelor. La începutul și la finalul studiului, copiii au fost testați în laborator pentru a evalua înțelegerea stărilor mentale ale altora, printr-un test care măsoară conceptul de „convingere falsă”.
Cheia relațiilor sociale, „teoria minții”
Abilitatea de a înțelege că alții pot avea convingeri greșite stă la baza „teoriei minții”. Dr. Gerson subliniază importanța acestui concept, afirmând că „este o abilitate fundamentală pentru dezvoltarea relațiilor cu colegii, profesorii și părinții, și o abilitate pe care oamenii o poartă cu ei de-a lungul vieții pentru a dezvolta relații ca adulți”.
Studiul arată că jocul este un vehicul excelent pentru dezvoltarea acestei abilități. „Majoritatea cercetărilor care examinează dezvoltarea teoriei minții s-au concentrat pe interacțiunile cu îngrijitorii, frații sau colegii. Am vrut să înțelegem mai multe despre cum jocul poate fi un mecanism critic pentru ca cei mici să învețe abilități cognitive și socio-emoționale”, a mai spus Dr. Gerson.
Scenariile de joc simulate le permit copiilor să exerseze într-un mediu sigur. „Aceste scenarii de joc imaginar permit copiilor să exerseze abilități sociale, procesarea emoțiilor și reglarea emoțională într-un mediu sigur”, a concluzionat cercetătoarea.
Contextul îngrijorător al timpului pe ecrane
Descoperirile studiului vin într-un moment în care datele guvernamentale arată că aproximativ 98% dintre copii se uitau zilnic la ecrane până la vârsta de doi ani. Alte cercetări au arătat că micuții care petreceau cel mai mult timp în fața ecranelor, aproximativ cinci ore pe zi, puteau rosti mai puține cuvinte decât cei care se uitau la ecrane circa 44 de minute pe zi. În acest context, Guvernul britanic urmează să publice în luna aprilie un ghid privind timpul petrecut în fața ecranelor pentru copiii sub cinci ani.
