Procedura de coronarografie – cât durează și ce riscuri implică?

0

Coronarografia este o investigație minim-invazivă, prin care se vizualizează arterele coronare (ale inimii). Procedura este foarte utilă în depistarea blocajelor care pot fi prezente la acest nivel și care pun viața în pericol. Află mai multe despre coronarografie.

Când se recomandă coronarografia?

Coronarografia este utilă pentru diagnosticul cardiopatiei ischemice sau bolii coronariene. Afecțiunea este caracterizată de depunerea unor plăci de grăsimi pe pereții arterelor coronare, care îngreunează fluxul sangvin către inimă. Această boală reprezintă prima cauză de deces la nivel mondial, deoarece, în stadii tardive, provoacă infarct de miocard. Infarctul de miocard se declanșează din cauza lipsei de sânge oxigenat la nivelul țesutului cardiac.

Așadar, coronarografia se recomandă pacienților suspecți de cardiopatie ischemică sau pentru monitorizarea celor care suferă deja de această boală.

Suspecții de cardiopatie ischemică sunt cei care prezintă:

  • Boli cardiovasculare în prezența unor factori de risc pentru boala coronariană: fumat, factori ereditari, diabet zaharat, obezitate, dislipidemie, alimentație dezechilibrată și sedentarism.
  • Simptome pentru boala coronariană: dureri în piept în condiții de efort sau stres, scăderea rezistenței la efort, dificultăți de respirație sau leșin la efort, infarct de miocard sau preinfarct. În cazul unui infarct de miocard, coronarografia se poate efectua în regim de urgență, la fel și montarea de stent.
  • Rezultate anormale ale altor investigații cardiologice (spre exemplu, electrocardiograma).

Cum se desfășoară procedura?

Coronarografia este o procedură intervențională realizată prin abord vascular, adică se accesează orice țesut prin intermediul vaselor de sânge care sunt interconectate. Procedura se realizează sub anestezie locală, durează între 30 și 45 de minute și nu lasă cicatrici.

Inițial, medicul efectuează o puncție (o înțepătură) în zona inghinală sau la încheietura mâinii. În locul ales, acesta montează o teacă arterială, un dispozitiv din plastic, într-o arteră. Prin teaca atașată, medicul introduce apoi tuburi subțiri și flexibile (catetere) pe care le ghidează prin vasele de sânge, până la nivelul arterelor coronare. Vasele de sânge și cateterele pot fi vizualizate cu ajutorul unui aparat cu raze X numit angiograf. 

Odată ce tuburile sunt poziționate la nivelul arterelor coronare, medicul introduce o substanță de contrast care va evidenția blocajele, sub acțiunea razelor X. În acest mod, se pot depista plăcile de aterom de la nivelul arterelor inimii, se poate stabili severitatea bolii și tipul de tratament necesar. 

Unul dintre avantajele coronarografiei este faptul că, în cadrul procedurii, poate fi efectuat și tratamentul intervențional – angioplastie cu balon și stent. În acest mod, pacientul nu va avea nevoie de două intervenții separate. 

La finalul procedurii, se extrag cateterele și teaca arterială, apoi, se efectuează o compresie la locul puncției, ca să oprească sângerarea. Pacientul trebuie să mai rămână în repaus la pat, sub supraveghere medicală. De aceea, este necesară spitalizarea pentru 24 de ore. Rar, poate fi nevoie de o spitalizare mai prelungită.

După procedură, pacientul trebuie să se hidrateze, pentru a favoriza eliminarea substanței de contrast din organism.

Riscurile procedurii

Riscurile coronarografiei sunt prezentate de către cadrele medicale înainte de efectuarea procedurii. Pentru a preveni orice complicație, înainte de o coronarografie, pacientul este supus unor investigații și analize (electrocardiogramă, probe de coagulare etc.).

Întrucât coronarografia are un impact minim asupra organismului, riscurile procedurii sunt foarte mici, de doar 1%. Acestea depind de starea generală de sănătate a pacientului. Riscurile includ:

  • Hemoragie la locul puncției
  • Formarea unor cheaguri la locul puncției
  • Aritmii cardiace
  • Vânătăi
  • Dureri ușoare în piept în timpul procedurii
  • Dureri sau usturime la locul puncției
  • Alergie la substanța de contrast (se previne prin testul de intoleranță la substanța de contrast)
  • Afectarea temporară a funcției renale, din cauza substanței de contrast.

Așadar, coronarografia este o investigație cu riscuri minime, foarte utilă pentru diagnosticul cardiopatiei ischemice, dar și pentru stabilirea tratamentului adecvat.

Leave A Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.