Primele semne ale unui atac de panică
Atacul de panică poate fi o experiență intensă și extrem de neplăcută, care te poate speria pe bună dreptate, făcându-te să te simți vulnerabil. Descoperă care sunt primele semne ale unui atac de panică, care sunt factorii care declanșează apariția acestei tulburări acute și ce poți face în cazul în care te confrunți cu iminența unui atac de panică.
Ce este atacul de panică?
Atacul de panică este o tulburare acută care înglobează o paletă diversă de simptome, somatice, emoționale și cognitive, dar care apare ca o reacție anormală de frică exacerbată și îngrijorare. Atacul poate fi declanșat în urma unei situații determinate sau aparent fără motive justificate.
Dacă atacurile de panică sunt recurente într-un interval mai scurt de timp (aproximativ o lună), acestea pot duce la dezvoltarea unei tulburări de panică, în care episoadele de anxietate apar mai des și sunt imprevizibile. În schimb, dacă atacurile se asociază cu un stimul specific, poate fi vorba despre o fobie agravată.
De ce apar atacurile de panică?
Auzim des despre atacul de panică, dar cauzele apariției sunt încă dificil de determinat. În general, atacurile de panică pot apărea pe fondul oricărei tulburări de anxietate, precum fobii sau anxietate generalizată, dar și în comorbiditate cu alte afecțiuni psiho-afective, precum depresia sau stresul posttraumatic.
De asemenea, atacurile de panică pot fi declanșate de boli organice, precum cele respiratorii sau gastrointestinale sau pot fi cauzate de consumul de substanțe cu efecte psihoactive sau de medicamentele psihotrope.
Factori de risc
- Persoanele cu un nivel crescut de neuroticism (tendința de a experimenta emoții negative);
- Frica unui atac recurent;
- Personalitatea de tip anxios;
- Fumatul;
- Factorii de stres;
- Experiențele traumatizante din copilărie;
- Predispoziția genetică.
Cum se manifestă un atac de panică?
Atacul de panică este un episod acut de frică și disconfort fizic, care prezintă cel puțin patru dintre următoarele simptome:
- Palpitații sau tahicardie;
- Transpirație;
- Tremor;
- Dificultăți de respirație;
- Senzația de nod în gât sau sufocare;
- Durere în piept sau disconfort (presiune toracică);
- Greață și tulburări gastrointestinale;
- Amețeli sau leșin;
- Frisoane sau bufeuri de căldură;
- Senzație de parestezie;
- Sentimente de irealitate (depersonalizare și derealizare);
- Frica de a pierde controlul;
- Frica de a muri.
Ce poți face dacă ai atacuri de panică?
Un singur atac de panică ce prezintă o simptomatologie tolerabilă sau chiar un atac recurent după un timp îndelungat nu vor pune viața în pericol și vor trece de la sine, fără a fi nevoie de ajutor sau tratament suplimentar.
Totuși, în cazul dezvoltării unei tulburări de panică, ședințele de consiliere psihoterapeutică, administrarea unor medicamente specifice (antidepresive și anxiolitice) și învățarea unor tehnici de relaxare ar putea fi utile sau chiar esențiale.
Terapia cognitiv-comportamentală s-a remarcat prin rezultatele promițătoare pe care le oferă pacienților care se confruntă cu atacuri de panică. Aceștia reușesc să aibă un control mai bun asupra gândurilor și emoțiilor, făcând față mai bine atacurilor recurente.
De asemenea, tehnicile de relaxare progresivă oferă o mai bună cunoaștere a corpului și un control sporit al senzațiilor somatice, iar exercițiile de respirație profundă ajută pacientul să se relaxeze și să restabilească un ritm cardiac normal.
Consultă un psiholog pentru mai multe sfaturi și recomandări cu privire la modalitățile de vindecare a atacurilor de panică și învață să recunoști și să controlezi recurența acestora chiar de la primele semne ale acestora.