Un coșmar! Rafturile magazinelor spun totul. Pâinea, un aliment de bază, costă de două ori mai mult decât în Italia. Paradoxul e crunt. Mai ales într-o țară numită cândva „grânarul Europei”. Cum s-a ajuns aici?
Nu e glumă. E o realitate amară, confirmată de cifre. Scumpirea nu e trecătoare. E rezultatul unor decizii economice. Efect direct asupra buzunarelor românilor. Criza actuală, conform datelor publicate de Revista Ioana, este rezultatul unor vulnerabilități structurale. Dar și al unor politici care au ignorat efectele în lanț. Efecte devastatoare.
De la coada Europei la prețuri-șoc
Pentru a înțelege situația, trebuie să ne întoarcem doar doi ani. În 2024, datele Eurostat arătau o Românie cu prețuri la alimente și băuturi non-alcoolice cu 22% sub media Uniunii Europene. Eram printre cele mai ieftine țări din blocul comunitar. Surprinzător sau nu, această poziție s-a evaporat rapid. Un șoc!
Ce s-a întâmplat? Unde s-a greșit? Cum a fost posibilă o asemenea răsturnare de situație într-un timp atât de scurt? De ce acum?
2025: Anul în care s-a rupt lanțul
Primul semnal de alarmă a venit la finalul lui 2025. Statisticile europene au confirmat ceea ce simțeam cu toții la casă. România devenise campioana scumpirilor la alimente în UE. În timp ce media europeană a inflației alimentare se domolise la un 2,8%, România exploda cu o creștere de 6,7%. Adică, de peste două ori mai mult decât restul continentului. Coincidenta?
Factura la gaze, direct în prețul pâinii
Mecanismul exploziei prețurilor, mai ales la pâine, e legat direct de piața energiei. Experții de la Asociația Energia Inteligentă (AEI) au avertizat încă de la finalul lui 2025 asupra consecințelor. „Costurile care nu vor mai fi plătite de consumatorii casnici vor fi inevitabil transferate spre industrie”, explica Dumitru Chisăliță, președintele AEI. Un avertisment ignorat?
Industria, inclusiv cea de panificație, s-a trezit cu facturi la gaze cu până la 15% mai mari. Această creștere s-a rostogolit direct în costul de producție. Gazul natural e cheie în industria alimentară. Procesare, transport, depozitare, inputuri agricole. Când costul energiei crește, prețul pâinii explodează. Doar componenta energetică a adăugat circa 5% la prețul alimentelor.
Prăpastia față de Europa se adâncește
Prognozele pentru 2026 nu sunt deloc îmbucurătoare. În timp ce Banca Centrală Europeană estimează o temperare a inflației în zona euro, România riscă să adâncească și mai mult decalajul. Specialiștii avertizează: inflația alimentară ar putea atinge cote alarmante, între 7,5% și 9,0%. Iar diferența dintre scumpirile din România și cele din UE ar putea deveni și mai pronunțată. De la un raport de 2,4 ori peste media UE în 2025, am putea ajunge la o inflație alimentară de 3,3 ori mai mare în 2026.
În lipsa unor decizii coerente, costurile greșelilor ajung în farfuria consumatorului. Iar nota de plată pentru pâinea de zi cu zi e deja dublă față de cea a unui italian. Nimic nou.
