Regizorul Bao Nguyen, cunoscut pentru documentare precum „The Greatest Night in Pop”, lansează pe Netflix „BTS: The Return”. Filmul documentează revenirea trupei după o pauză de patru ani și crearea celui de-al 10-lea album de studio, Arirang, în Los Angeles, imediat după finalizarea stagiului militar obligatoriu.
Ideea documentarului a pornit de la o experiență personală a regizorului, care a participat la un concert BTS în 2022. Nguyen a fost contactat de casa de discuri Hybe pentru a surprinde acest moment important din cariera grupului.
O paralelă cu Odiseea lui Homer
Inspirația pentru documentar a venit dintr-un loc neașteptat, după ce regizorul a participat la un concert al trupei. „Am fost la unul dintre concertele de la SoFi în 2022 și a fost primul meu concert BTS. […] A fost foarte emoționant. Merg la multe concerte și a fost, cu siguranță, cel mai captivant și mai zgomotos concert la care am fost vreodată, în cel mai bun sens posibil”, povestește Nguyen. Relația dintre trupă și fanii săi, cunoscuți ca Army, l-a făcut să se gândească la o paralelă cu epopeea greacă. „Doar fiind martor la acea conexiune, la acea relație, mi-a amintit puțin de Odiseea. Membrii BTS sunt aproape ca un Ulise pe punctul de a pleca în armată, în timp ce Penelopa este Army, tânjind după acea întoarcere în multe feluri.”
Propunerea sa a fost inițial primită cu rezerve. „Am împărtășit această idee cu casa de discuri și s-au gândit puțin la ea, dar a fost dificil, deoarece serviciul militar este foarte important în Coreea. Câțiva ani mai târziu, Hybe m-a contactat pentru a mă întreba dacă aș fi interesat să documentez acest lucru. Și am profitat imediat de oportunitate. A fost un privilegiu să spun povestea în acest moment.”
Perspectiva unui cineast din exterior
Bao Nguyen a fost conștient de provocarea de a documenta o trupă cu sute de ore de conținut deja existent, de la emisiuni TV la reality show-uri proprii. El a abordat proiectul ca un realizator din afara universului BTS, un aspect care a necesitat câștigarea încrederii membrilor. „Vreau să aduc un omagiu și respect tuturor cineaștilor și povestitorilor care fac parte din această linie. De aceea m-am simțit atât de privilegiat să fiu primit în această lume, pentru că este o lume foarte unită”, explică el.
Regizorul consideră că trupa a fost deschisă unei noi abordări. „Dar cred că grupul a fost dispus să renunțe, într-un fel, și folosesc «renunțe» într-un sens pozitiv, în sensul că au vrut să încerce ceva diferit cu acest album. De aceea l-au făcut în LA și s-au deschis către noi colaboratori cu care nu mai lucraseră înainte, inclusiv eu.” Perspectiva sa de outsider s-a dovedit a fi un avantaj. „Un cineast pe care îl respect enorm mi-a spus în trecut că uneori e nevoie de cineva din exterior pentru a vedea frumusețea pe care cineva atât de conectat ar putea-o considera de la sine înțeleasă. Așa că iau mereu asta în considerare când intru într-un spațiu în care poate nu aparțin la început.”
Filmări autentice cu camere video personale
Pentru a surprinde momente cât mai autentice, Nguyen a renunțat la interviurile retrospective și le-a oferit membrilor propriile camere video. „Le-am dat membrilor propriile lor camere video. După cum ai menționat, ei se documentează constant, dar de obicei folosesc telefoanele, iar pentru mine, acesta este un limbaj vizual very specific. Am vrut un pic mai multă textură. Am vrut să se simtă ca și cum mama sau unchiul tău ar lua o cameră veche și ți-ar filma vacanța.”
Un spațiu neașteptat pentru confesiuni a devenit mașina. „O călătorie cu mașina este foarte cinematică. Există un început, un mijloc și un sfârșit clare. Și este, si, foarte solitară, mai ales în Los Angeles. Este momentul în care poți reflecta și poți sta cu adevărat cu propriile gânduri.” Unele dintre cele mai bune momente au fost complet neplanificate. „Încercam doar să-i surprind gândindu-se și uitându-se pe geam, dar apoi Namjoon (RM) a început să vorbească despre Chronos și Kairos. A fost un moment în care am surprins ceva ce nu mi-aș fi putut imagina niciodată că voi surprinde, și aceasta este frumusețea descoperirii atunci când creezi ceva pe măsură ce se întâmplă.”
Contrastul dintre Los Angeles și Seul
Filmul evidențiază diferențele dintre viața membrilor în Los Angeles și cea din Seul. În LA, aceștia par muzicieni liberi, în timp ce în capitala Coreei de Sud redevin figuri publice. „Total. Nu am fi putut să-i ducem la o plajă în Coreea fără multă atenție. Există un sentiment de libertate în filmările din LA… Și apoi, odată ce ajungi în Seul, sunt în mare parte medii cu care Army este foarte obișnuit să-i vadă: birourile Hybe, studiourile, sălile de repetiții, apoi casele și mașinile lor. Dar în mașinile lor, nu coboară geamurile fumurii.”
Documentarul explorează și cum arată o zi liberă pentru fiecare. „Am vrut să creăm o bază de referință despre cât de diferite sunt viețile lor când sunt în Seul, așa că i-am întrebat ce ar face într-o zi liberă. Și V a spus: «Păi, o să ies la cină cu prietenii mei». Și apoi toți prietenii lui sunt unele dintre cele mai mari vedete din Coreea (Wooga Squad). Apoi Jimin zice: «O să comand mâncare și o să mă joc jocuri video acasă».”
Un film pentru fani sau pentru regizor?
Întrebat dacă filmul este destinat fanilor sau publicului larg, Bao Nguyen a explicat că se ghidează după un principiu personal. „Încerc să mă ancorez în conceptul: «Este acesta un film pe care aș vrea să-l văd?» Asta ajută la eliminarea multor așteptări de a satisface toate publicurile. Singurul public pe care îl pot cunoaște cu adevărat sunt eu însumi.”
Într-un exercițiu rapid, regizorul a dezvăluit și câteva preferințe. Piesa sa favorită de pe albumul Arirang este „Body to Body”, iar din discografia mai veche a trupei preferă „Spring Day”. În caz de urgență medicală, l-ar suna pe RM, pentru organizarea petrecerii burlacilor l-ar alege pe J-Hope, iar pentru compunerea unui imn personal, pe Jimin. La final, Nguyen a oferit un mic indiciu fanilor: „O să vă dau un mic teaser, pentru că am văzut videoclipul «Hooligan» și este grozav.”
