În cartierul Haskoy din Istanbul, Biserica „Sfânta Muceniță Paraschevi” a devenit un refugiu spiritual pentru comunitatea de 14.000 de români. Un rol decisiv în existența acestui lăcaș de cult l-a avut antrenorul Mircea Lucescu, considerat un adevărat erou de către enoriași.
Lăcașul de cult de pe malul nordic al Cornului de Aur adună în fiecare duminică între 20 și 30 de oameni. Aici, preotul Sergiu Vlad, în vârstă de 47 de ani, slujește de aproape două decenii, reușind să unească o comunitate formată din români cu povești de viață diferite. Evenimentul care a marcat istoria recentă a bisericii a avut loc pe 23 mai 2004, când Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și Patriarhul Teoctist au sfințit-o ca loc de închinare pentru comunitatea ortodoxă română.
O bucată de „acasă” lângă Bosfor
Atmosfera din biserică este una modestă, dar plină de căldură, oferind celor prezenți sentimentul de „acasă”. După slujbă, enoriașii se așază la masă, iar în perioada postului meniul a inclus ciorbă de zarzavat, mâncare de cartofi și murături. Printre membrii comunității se numără doamna Elena, stabilită în Istanbul de 27 de ani, care vinde lumânări și obiecte bisericești, și doamna Ioana, originară din Slatina, venită în Turcia pentru afaceri la scurt timp după Revoluție.
Andrei, suporterul cu inima împărțită
În comunitate se regăsesc și credincioși născuți în Turcia, precum Andrei, pe numele său din acte Eralp Yildirim. Născut dintr-o mamă româncă din Bacău și un tată turc, Andrei vorbește limba română impecabil și este un suporter înfocat al echipei Galatasaray. Prezența sa la meciul dintre Turcia și România îi provoacă o dilemă sufletească. „Mă numesc Eralp Andrei Yıldırım și sunt născut aici, în Turcia. Mama mea este româncă, iar tatăl este turc. O să fiu la stadion, da. Voi fi la meci, trebuie să fiu acolo, dar nici nu știu cu ce echipă să țin… Sunt român pe de-o parte și turc pe de altă parte”, mărturisește el.
Andrei consideră că echipa Turciei are prima șansă. „Bănuiesc că Turcia e favorită, având o echipă bună și știind calitatea fotbaliștilor, cum ar fi Arda Guler, Kenan Yıldız de la Juventus. Nu pot să vă dau un scor, dar cred că o să câștige Turcia. Așa văd eu lucrurile, trebuie să fim sinceri, chiar dacă România a mai învins Turcia în trecut. Dar acum s-au schimbat lucrurile, sunt jucători mai buni. Bineînțeles, mama ține cu România, dar eu și tatăl meu vom ține cu Turcia (zâmbește).” El și-a achiziționat bilete în sectorul gazdelor. „Voi fi la meci printre turci, fiindcă nu am găsit bilete în sectorul românilor. Știu că vor veni mulți români, am și vorbit cu câțiva la cabinetul de stomatologie unde lucrez. Vor veni să-și facă dantura, iar apoi vor merge și la meci.”
„I-aș săruta mâna lui Mircea Lucescu”
Pasiunea pentru fotbal este evidentă, Andrei fiind un suporter fanatic al lui Galatasaray. El subliniază importanța pe care o au românii pentru clubul său. „Românii sunt foarte importanți pentru noi, fanii lui Galatasaray, de la Gică Hagi vine chestia asta. Când vorbești de Hagi, Lucescu, Gică Popescu… Acum Ianis Hagi e la Alanyaspor, noi vrem să-l avem și pe el!” Respectul pentru Mircea Lucescu este însă la un alt nivel, mai ales datorită ajutorului direct oferit comunității. „Și Lucescu e foarte important pentru noi, a fost un antrenor foarte bun și a și ajutat Biserica Ortodoxă de aici, din Istanbul, pe care a sponsorizat-o. Respectul este la maximum pentru el și Gheorghe Hagi.”
Întrebat ce ar face dacă l-ar întâlni pe antrenorul român, răspunsul său a fost prompt: „I-aș săruta mâna și i-aș spune că-l respect cu drag și îi mulțumesc pentru tot ce a făcut în fotbalul din Turcia și pentru această biserică.” Printre jucătorii săi favoriți din naționala Turciei se numără Arda Guler, Kenan Yıldız și Hakan Çalhanoğlu, în timp ce din echipa României îl preferă pe Ianis Hagi. El se așteaptă la o atmosferă vibrantă la meci. „Ne așteptăm la minimum 50.000 de spectatori, dar voi mai rămâne și în afara stadionului, vor vedea meciul de acolo! O să fie o atmosferă foarte frumoasă, cu românii și cu turcii împreună!”
Istoria bisericii brâncovenești salvate de Lucescu
Lăcașul de cult are o istorie bogată, cu origini ce datează din secolul al VI-lea. Biserica actuală a fost reconstruită din temelii în anul 1692, cu sprijinul domnitorului Țării Românești, Sfântul Constantin Brâncoveanu. Intervenția lui Mircea Lucescu a fost însă providențială pentru comunitatea românească. Cunoscând că Patriarhul Bartolomeu I este un mare suporter al echipei Galatasaray, Lucescu a stabilit o relație apropiată cu acesta și a început demersurile pentru ca biserica, aflată în grija comunității grecești, să fie cedată românilor.
Când a văzut starea lăcașului, descris ca fiind „aproape o ruină”, antrenorul a acționat. Folosindu-și relațiile, a obținut sprijinul primarului din districtul Șișli, și el fan Galatasaray, care i-a pus la dispoziție arhitectul-șef. Lucescu a contribuit personal cu două icoane și a ajutat la refacerea grădinii. Astăzi, numele său este amintit pe mai multe icoane donate de familie, iar portretele sale se regăsesc în salonul bisericii.
