Suma de 200 de milioane de euro, vehiculată pentru un viitor transfer al lui Erling Haaland, ar putea finanța cea mai bogată echipă de la stat din Superliga pentru mai bine de trei decenii. Calculul arată o discrepanță uriașă între fotbalul de top european și realitatea financiară a cluburilor din România, unde banii publici nu garantează performanța.
Calculul concret: 33 de ani de salarii și prime
Suma de transfer a atacantului norvegian este estimată la 200 de milioane de euro. În comparație, campioana banilor publici din Superliga, Sepsi Sf. Gheorghe, a primit de la stat 29,8 milioane de lei în anul de vârf 2022, echivalentul a aproape 6 milioane de euro. Un an mai târziu, în 2023, finanțarea a fost de 21,1 milioane de lei, adică 4,2 milioane de euro. Matematica este simplă. Împărțind cele 200 de milioane de euro la bugetul record de 6 milioane de euro al clubului din Covasna, rezultă o perioadă de funcționare de peste 33 de ani. Practic, un singur transfer acoperă salariile, primele și toate cheltuielile administrative ale celui mai finanțat club de stat din România pentru o treime de secol.
Două Românii fotbalistice: privații care câștigă, bugetarii care supraviețuiesc
Discrepanța se manifestă și în interiorul Superligii, unde există două tipuri de cluburi: cele private, care luptă pentru profit și performanță, și cele dependente de fondurile primăriilor și consiliilor județene. Problema s-a accentuat după 2017, când Guvernul Grindeanu a eliminat plafonul de 5% din bugetul local care putea fi direcționat către sport, permițând plata salariilor jucătorilor din fonduri publice. Rezultatele se văd în clasament. În 2023, campioana Farul Constanța, un club privat, a încasat doar 5.000 de euro de la buget. Pe locurile 3 și 4 au terminat CFR Cluj și CSU Craiova, ambele cu zero lei de la stat. În schimb, Sepsi, cu cele 4,2 milioane de euro primite, a terminat abia pe locul 6. Situația s-a repetat și în 2022, când CFR Cluj (locul 1), CSU Craiova (locul 3) și Farul (locul 5) nu au primit niciun ban public.
Instabilitatea, marcă înregistrată a cluburilor de stat
Când finanțarea publică se oprește sau se schimbă administrația locală, cluburile de stat intră adesea în colaps. Istoria recentă oferă numeroase exemple. Academica Clinceni, echipă de play-off în 2021, a retrogradat și s-a desființat în 2022. FC Argeș, în play-off în 2022, a retrogradat în 2023. Chindia Târgoviște, care a primit 9,7 milioane de lei în 2023, a retrogradat în același sezon. Modelul s-a confirmat și în cazul Oțelului Galați, care s-a destrămat rapid în 2025 din cauza problemelor financiare, după o promovare sub conducerea lui Dorinel Munteanu. Aceste cluburi sunt la cheremul autorităților locale, iar stabilitatea lor este condiționată de interese politice. În timp ce echipe private construiesc pe termen lung, cluburi precum U Cluj sau Gloria Buzău primesc sume tot mai mari, dar cu rezultate modeste. U Cluj a sărit de la 4,2 la 11,6 milioane de lei între 2022 și 2023. Gloria Buzău a cheltuit 11,1 milioane de lei în 2023 în Liga a II-a, iar acum se luptă la retrogradare în Superliga.
