Mamele care consumă mai puțin conținut idealizat, de tip „momfluencer”, pe rețelele sociale pot combate mai eficient sentimentul de rușine. Un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Nebraska-Lincoln avertizează că postările intens editate despre vieți și copii perfecți dăunează sănătății mintale a proaspetelor mame, dar oferă și o soluție: o „doză de realitate”.
Ultimele date federale din SUA arată că una din opt femei care au născut recent raportează simptome de depresie postnatală. Testele cercetătorilor, care au folosit un feed simulat de social media, au arătat că mamele expuse exclusiv la postări idealizate au raportat un nivel mai mare de rușine și emoții pozitive mai scăzute.
Capcana conținutului idealizat
Proaspetele mămici sunt adesea bombardate pe rețelele sociale cu imagini ale unor „momfluenceri” care își prezintă viețile perfecte, de multe ori în scop promoțional. Acest tip de conținut poate fi extrem de dăunător pentru sănătatea mintală. „Este foarte problematic, deoarece rețelele sociale idealizează cu adevărat maternitatea”, a declarat cercetătoarea Ciera Kirkpatrick. Postările de acest gen au fost asociate și cu creșterea nivelului de anxietate și cu scăderea încrederii în propriile abilități parentale.
Algoritmii acționează ca un „DJ invizibil”
Problema este amplificată de algoritmii platformelor sociale. Aceștia selectează postările afișate în funcție de istoricul de navigare al utilizatorului, acționând ca un „DJ invizibil”, după cum îi descrie Parker Woodroof, expert în social media la Universitatea din Alabama. Dacă o mamă interacționează cu conținut perfect, va primi și mai mult conținut similar, intrând într-o bulă informațională. „Cred că aceste rezultate arată că platformele trebuie să facă mai mult pentru a evita bulele informaționale în care se regăsesc oamenii”, a explicat Kirkpatrick. „Pentru mamele care sunt pe rețelele sociale, este foarte ușor să intre în aceste capcane de a vedea doar conținut idealizat.”
Cercetătorii de la Universitatea din Rochester confirmă că aceasta este o alegere de design a platformelor. Adiba Mahbub Proma, doctorandă în informatică, a afirmat: „Într-o serie de experimente, am descoperit că ceea ce văd oamenii online le influențează convingerile, adesea apropiindu-i de punctele de vedere la care sunt expuși în mod repetat”. O soluție ar fi modificarea algoritmilor. „Atunci când algoritmii încorporează mai multă randomizare, această buclă de feedback slăbește. Utilizatorii sunt expuși la o gamă mai largă de perspective și devin mai deschiși la opinii diferite”, a adăugat Proma. Kirkpatrick susține ideea: „Dacă algoritmii ar funcționa diferit pentru a aduce mai multă diversitate în ceea ce văd oamenii, acest lucru ar fi de ajutor”.
O doză de realitate schimbă totul
Studiul a demonstrat că mamele care au vizualizat un amestec de conținut, atât idealizat, cât și realist, au simțit mai puțină rușine. Deși nivelul de anxietate nu a fost redus în acest grup, diminuarea sentimentului de rușine reprezintă un pas important. Soluția nu este renunțarea completă la platformele sociale. „Nu trebuie să le spunem mamelor că nu pot fi deloc pe rețelele sociale”, a subliniat Kirkpatrick. Cheia stă în diversificarea conținutului consumat.
Cifrele alarmante ale depresiei postnatale
Statisticile privind sănătatea mintală a mamelor sunt îngrijorătoare. „Există o relație puternică între rușine și depresia postnatală”, spune Kirkpatrick. Conform Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, rata depresiei postnatale a fost de șapte ori mai mare în 2015 față de anul 2000. Mai mult, afecțiunile de sănătate mintală reprezintă principala cauză a deceselor legate de sarcină în America, fiind responsabile pentru 23% dintre decesele care au loc între o săptămână și un an după naștere. Sănătatea mintală a mamelor, per total, este în declin din 2016, conform cercetătorilor de la Universitatea din Michigan și Universitatea Columbia.
Ce se poate face concret
Ciera Kirkpatrick sugerează că medicii și terapeuții ar putea oferi îndrumări actualizate, care să includă strategii pentru o utilizare mai sănătoasă a rețelelor sociale. O altă măsură ar fi includerea unor întrebări despre timpul petrecut online și despre schimbările de dispoziție observate după utilizarea platformelor în cadrul screening-urilor postnatale, o practică încă rară. O altă idee vizează folosirea acestor platforme într-un mod constructiv. „Ar putea fi benefic, și sper să fac un studiu viitor pe această temă, dacă furnizorii de servicii medicale ar putea utiliza rețelele sociale și ar posta conținut, astfel încât mamele să găsească informațiile acolo unde se află deja, în feed-urile lor”, a concluzionat ea.
