Cum știu că sufăr de parodontoză? Simptome
Conform unui studiu realizat în România, la nivel național, doar 48% dintre românii respondenți știu că parodontoza este o afecțiune a dinților, iar 12% dintre aceștia asociază boala cu gingiile. 39% dintre românii respondenți spun că nici nu au auzit de parodontoză și nici nu asociază această afecțiune cu cavitatea orală.
Din păcate, în România există o concepție greșită referitoare la parodontoză, care spune că este o boală ce apare în rândul persoanelor în vârstă. Puțini dintre români știu că, de fapt, boala parodontală se poate instala chiar din adolescență.
Ce este boala parodontală și care sunt cauzele apariției ei?
Boala parodontală este reprezentată de o inflamație a gingiilor, care netratată ajunge să devină mult mai severă, ducând la pierderea țesuturilor care mențin dinții în poziție. La modul general, boala parodontală este cauzată de placa bacteriană, respectiv o peliculă lipicioasă de bacterii care se formează necontrolat pe suprafața dinților.
Dacă nu este îndepărtată la timp, aceasta poate duce necesitatea unui tratament periimplantită, retracții gingivale, tartru, ca în final să afecteze mobilitatea dentară, conducând la pierderea dinților naturali. Un alt lucru care trebuie menționat este că boala parodontală este o afecțiune de tip cronic a gingiei, care afectează și ligamentul parodontal și osul alveolar.
Apariția parodontozei este strâns legată de igiena orală, dar și de alimentele consumate (în special zahărul), care poate duce la crearea unei mase bacteriene moi, care formează cavități și le adâncește, conducând la distrugeri ale dinților și osului.
Boala parodontală are mai multe stadii
În primă fază apare inflamația, ce poartă denumirea de gingivită. În mod normal, gingiile sănătoase au culoarea roz pal, dar când sunt afectate de gingivită acestea devin roșii, apare senzația de prurit gingival, iar simplul periaj dentar poate cauza disconfort și sângerări. În această fază este 100% reversibilă, fiind cel mai bun moment de a merge la un consult stomatologic în ceea ce privește parodontoză simptome și opțiuni de tratament.
Gingivita netratată evoluează către structurile dentare mai profunde, iar gingiile se retrag de pe dinți, apoi de pe osul alveolar, apărând pungile parodontale („buzunărașe” formate între os și dinte, în care se acumulează bacterii, tartru, fragmente de os necrozat, etc.). Astfel, parodontita este detectată, iar dinții încep să se miște. Iar în ultima fază, aceștia sunt “expulzați” din alveolele dentare.
Iată care sunt semnele care ar trebui să te trimită la medicul dentist:
- Gingii inflamate, de culoare roșie-violet;
- Depuneri consistente de tartru la baza dinților;
- Sângerări în timpul periajului dentar;
- Sensibilitate dentară;
- Respirație urât mirositoare (halitoză);
- Retracții gingivale;
- Mobilitate marcantă a dinților;
- Căderea dinților.
Factorii de risc
Dincolo de igiena dentară precară și acumularea plăcii bacteriene, parodontoza poate apărea și din cauza altor factori. Spre exemplu, vârsta înaintată – persoanele vârstnice au mai multe șanse să facă parodontoză.
Și scrâșnitul dinților poate duce la parodontoză, dat fiind că se suprapun țesuturile înconjurătoare dintelui la presiuni foarte mari, accelerând astfel resorbția acestora.
Ce metode de tratament sunt eficiente?
Scopul tratamentului este de a controla infecția, iar tipul de tratament se stabilește în funcție de pacient și gravitatea bolii. De asemenea, medicul dentist poate sugera renunțarea la fumat, dar și evitarea alimentelor și a băuturilor dulci.
Dacă nu este tratată, boala parodontală evoluează, deteriorând țesuturile care susțin dinții, cu efecte asupra mobilității dinților, ca în final poziția acestora să fie modificată.