Arena Națională a generat pierderi de 27 de milioane de euro în perioada 2011-2025, devenind o gaură neagră în bugetul Capitalei. Primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a convocat o ședință de urgență cu reprezentanții Ligii Profesioniste de Fotbal și ai Federației Române de Fotbal pentru a discuta viitorul stadionului.
Planul primarului pentru Arenă
La 15 ani de la inaugurare, primarul Ciprian Ciucu este decis să schimbe modul de administrare al stadionului. Acesta a declarat că a început să „caut soluția optimă pentru a reduce aceste cheltuieli și să menținem Arena Națională în cea mai bună formă pentru a putea găzdui evenimente sportive importante, dar și spectacole precum concertele sau festivalurile mari”. Edilul a prezentat mai multe opțiuni pentru viitorul arenei.
Variantele luate în calcul sunt următoarele:
- să rămână în administrarea unei structuri dedicate a Primăriei Municipiului București;
- să fie concesionată, transparent, pe baze competitive unui consorțiu cu capacitate financiară mare;
- să se dezvolte o asociere în participațiune, tot transparent și competitiv;
- orice altă formulă care să exploateze potențialul și să asigure o finanțare sustenabilă.
Logica din spatele propunerilor este una economică. „Cum statul nu este cel mai bun administrator, vom evalua mai multe opțiuni, astfel încât arena să beneficieze de un program predictibil peste an, dar să și atragem mari evenimente sportive și concerte care să-i asigure un buget care să acopere cheltuielile și, de ce nu, să ne aducă un profit”, a explicat Ciucu.
Cifrele dezastrului financiar
Datele financiare arată o situație gravă. Din 2011 și până în 2025, Arena Națională a înregistrat venituri de puțin peste 13 milioane de euro. În aceeași perioadă, cheltuielile totale au atins suma de 40 de milioane de euro. Doar în anul 2025, întreținerea gazonului a costat 1,55 milioane de euro. Suma depășește veniturile de 1,38 milioane de euro generate de cele 48 de meciuri de fotbal desfășurate pe stadion în același an. Evenimentele non-sportive au contribuit la buget cu doar 432.000 de euro.
Un stadion în paragină
În spatele pierderilor financiare se află o degradare vizibilă a celui mai mare stadion din țară. Problemele includ lifturi nefuncționale, scaune rupte, loje distruse, pereți căzuți și infiltrații masive de apă. În urma ninsorilor din iarnă, apa s-a scurs direct din tavanul crăpat, inundând zona VIP. Scaunele din această zonă sunt cârpite cu bandă adezivă pentru a masca găurile. În restul tribunelor, numeroase scaune lipsesc complet, după ce au fost rupte de suporteri și nu au mai fost înlocuite. Nici tabela de marcaj, cubul cu patru monitoare led, nu a scăpat, având în continuare numeroși pixeli defecți.
FRF visează la o nouă finală europeană
În contrast cu starea arenei, Federația Română de Fotbal are planuri ambițioase. FRF și-a depus candidatura pentru a găzdui o nouă finală de Europa League în 2028 sau 2029, după cea organizată în 2012. Primii pași oficiali au fost deja făcuți. O delegație FRF formată din Răzvan Burleanu, Alexandru Cândea și Florin Sari a participat la prima ședință a Comitetului Interministerial, alături de reprezentanți ai Guvernului României. Agenda a inclus analiza garanțiilor pe care statul român trebuie să și le asume în fața UEFA și stabilirea unui calendar accelerat pentru respectarea termenelor impuse.
