Sergi Bruguera, dublu câștigător la Roland Garros în 1993 și 1994, a lansat un atac dur la adresa actualei generații de jucători din circuitul masculin de tenis. Fostul antrenor al lui Alexander Zverev consideră că majoritatea sportivilor din elita ATP duc lipsă de ambiția necesară pentru a concura la cel mai înalt nivel, dominat de Carlos Alcaraz și Jannik Sinner.
O generație fără foame de victorii
Spaniolul în vârstă de 55 de ani, inactiv de un an și jumătate, crede că tenisul a intrat într-o eră neașteptată după retragerea marilor campioni. Doar doi jucători par să dicteze ritmul în prezent. Bruguera se întreabă unde sunt urmașii unor sportivi precum Wawrinka sau Del Potro, capabili să producă surprize în turneele majore. „Când existau Nadal, Federer și Djokovic, era deja ceva neasteptat. Credeam că după ei va urma o perioadă de mare echilibru, cu mulți jucători capabili să câștige turnee de Grand Slam. Acum, de doi ani, ei câștigă totul. Sunt cu mult înaintea celorlalți. Ne lipsesc doi sau trei jucători din acel eșalon secundar care să poată concura cu ei. Un Wawrinka, un Murray, un Del Potro… erau oameni care puteau câștiga un Grand Slam, dar acum nu mai există nimeni cu acest profil”.
Critica sa devine și mai tăioasă când analizează atitudinea multor sportivi din top. El susține că mulți se complac într-o poziție confortabilă, fără a depune efortul necesar pentru a ajunge în vârful ierarhiei. „Este adevărat, sunt oameni cărora le lipsește ambiția, care se simt deja foarte bine în top zece sau cincisprezece. Când sunt într-o săptămână bună, ajung în finale sau câștigă un ATP 500, și asta le este de ajuns. Nu sunt în mintea lor, dar pare că au această atitudine, nu mulți sunt dispuși să depună efortul pentru a atinge acel nivel superior care i-ar face să concureze cu Sinner și Alcaraz”.
Alexander Zverev, singura excepție
În acest peisaj, Bruguera identifică un singur nume capabil să spargă monopolul impus de Sinner și Alcaraz. Acesta este fostul său elev, germanul Alexander Zverev. „Nu știu, mereu m-am gândit la Alexander Zverev. Este singurul care a muncit mereu din greu, cu ambiția de a câștiga turnee de Grand Slam, și a fost aproape de mai multe ori. A ajuns în trei finale, la Roland Garros a avut un break în față în setul cinci împotriva lui Carlos, dar mereu i-a lipsit acel ceva. Pentru mine, el este singurul care, atunci când îi înfruntă, a vrut mereu să concureze”.
Fostul antrenor este convins că Zverev va reuși în cele din urmă să câștige un trofeu de Grand Slam. El consideră că este doar o chestiune de timp și de aliniere a factorilor potriviți. „Cred că va reuși să câștige un Grand Slam, la un moment dat trebuie să câștige. Este mereu acolo, ajunge mereu în semifinale, aproape de a juca finale. Este doar o chestiune ca toate lucrurile să se alinieze și să aibă calmul necesar pentru a oferi cel mai bun tenis al său în acel moment… Și, dacă este posibil, ca nici adversarul să nu fie în cea mai bună formă, profitând de acel moment de slăbiciune pentru a-l surprinde pe unul dintre cei doi. Trebuie să fie frustrant să te lovești mereu de același zid, sau mai bine zis, de aceiași jucători”.
Amintiri cu fenomenul Alcaraz
Dacă Zverev reprezintă speranța, Carlos Alcaraz este certitudinea. Bruguera își amintește perfect momentul în care a realizat potențialul uriaș al tânărului spaniol, în timpul unui meci de Cupa Davis disputat la Marbella. Impactul a fost imediat și l-a determinat să facă o predicție îndrăzneață. „Prima dată când l-am văzut a fost la meciul de Cupa Davis pe care l-am jucat la Marbella; l-am urmărit antrenându-se toată săptămâna. Apoi a ajuns în semifinale la Indian Wells și a câștigat la Miami, a fost anul în care a explodat. Îmi amintesc că m-am antrenat cu el și l-am sunat imediat pe tatăl meu: «Tată, am văzut ceva ce n-am mai văzut de o veșnicie». Ceea ce am gândit a fost: «Nu știu cum o să-l bată cineva când este la cel mai înalt nivel». La acel moment, era numărul 35 mondial, dar era deja puternic.”
De ce nu mai antrenează Bruguera
Cu un ochi atât de bun pentru talent, mulți se întreabă de ce Sergi Bruguera nu se află pe banca unui jucător de top. El recunoaște că a primit oferte, dar stilul de viață nomad impus de circuitul profesionist nu îl mai atrage în acest moment al vieții sale. „Am avut oferte, ca antrenor, dar revenirea la călătorii mi se pare o mare provocare. Poate să asist pe cineva la antrenamente aici, asta ar putea funcționa. Dar să călătoresc? Când te oprești din călătorit, devine foarte greu, sunt prea multe săptămâni petrecute departe. În plus, a călători la două turnee cu un jucător înseamnă să fii plecat de acasă o lună și jumătate. Sunt mereu dispus să ascult. Am vorbit recent cu câțiva jucători care mi-au oferit oportunități interesante, dar acestea necesită să călătoresc prea multe săptămâni. Deocamdată, nu vreau.”
